Mall vs. stradal, deschideri vs. închideri: de ce sunt centrele comerciale un magnet pentru români, iar magazinele din spaţiile stradale nu atrag cumpărători?

Autor: Cristina Roşca Postat la 30 martie 2022 204 afişări

În Europa Centrală şi de Est, mallul este un magnet pentru consumatori. În ţările din Vest, este exact invers, stradalul e locul unde se întâmplă lucrurile frumoase.

Mall vs. stradal, deschideri vs. închideri: de ce sunt centrele comerciale un magnet pentru români, iar magazinele din spaţiile stradale nu atrag cumpărători?

♦ Anul acesta se vor inaugura aproape 20 de centre comerciale noi sau extinse, 178.000 de metri pătraţi urmând a se adăuga la stocul total care merge astfel spre 4,5 milioane de metri pătraţi ♦ În timp ce malluri continuă să se deschidă în oraşe mai mari sau mai mici din ţară, proiectele de acest fel atrăgând branduri noi sau deja existente, spaţiile stradale se golesc unul după altul ♦ Pandemia nu a dat un suflu nou comerţului stradal de modă, cosmetice sau bijuterii, aşa cum se spera, ci a dus la mai multe închideri ♦ De ce există această evoluţie divergentă?

„În Europa Centrală şi de Est, mallul este un magnet pentru consumatori. În ţările din Vest, este exact invers, stradalul e locul unde se întâmplă lucrurile frumoase. Germania va fi prima ţară din portofoliul nostru în care vom ieşi din tiparul clasic de magazine în centre comerciale. Aici vom merge în stradal“, spune Willy Dicu, CEO al lanţului de magazine de bijuterii Teilor.

Compania e prezentă în România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, iar în 2022 va intra în Cehia şi va tatona piaţa din Germania.

Pandemia de COVID-19 a închis, pentru prima dată în istorie, mallurile din România şi din aproape toată lumea, iar asta a reprezentat un şoc implicit pentru industria de fashion, cosmetice şi bijuterii care, în proporţie de 99%, a ales acest canal de vânzare a produselor, cel puţin în regiune. Teama oamenilor de a reveni în zone aglomerate şi eventualele restricţii impuse de autorităţi - care au afectat centrele comerciale – au făcut ca unele voci să vorbească despre revenirea în prim-plan a stradalului după multă vreme. Însă, după aproape doi ani de pandemie de COVID-19, nu doar că spaţiile libere din stradal nu s-au ocupat cu magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, ci chiar se vede o evoluţie în sens contrar. Unele dintre puţinele unităţi stradale rămase trag obloanele. Iar malluri continuă să se dezvolte. Anul acesta se vor inaugura aproape 20 de centre comerciale noi sau extinse, 178.000 mp urmând a se adăuga la stocul total ce merge spre 4,5 mi­lioane mp, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

„Există public şi interes pentru toate tipologiile de comercial, cu avantaje şi dezavantaje pentru fiecare. Cheia este să poţi identifica exact aşteptările consumatorului, să îi anticipezi nevoile şi să îi oferi ceea ce îşi doreşte“, spune Oana Diaconescu, head of leasing în cadrul grupului Iulius, ce cuprinde malluri şi proiecte mixed-use, ce adună  peste 300.000 mp de retail. Este vorba de două proiecte mixed-use - Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara - şi de mallurile Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava.

În prezent, spune Oana Diaconescu, publicul merge prea puţin la shopping targetat pe un produs, brand sau serviciu, ci pentru varietate, relaxare, entertainment şi experienţă, iar din această perspectivă, proiectele ample de retail şi cele de tip mixed-use oferă în continuare capacitatea de a valorifica timpul.

Tatian Diaconu, CEO în cadrul Nhood, o companie de servicii integrate de consultanţă imobiliară, mandată de Ceetrus să îi administreze portofoliul de proiecte comerciale, este de aceeaşi părere.

„În primul rând, este nevoia oamenilor de a regăsi cât mai multe facilităţi sub acelaşi acoperiş – conceptul de one stop shop – pentru a câştiga timp şi a rezolva cât mai multe lucruri într-un singur loc. Un alt motiv important este reprezentat de faptul că centrele comerciale devin mai mult decât locuri pentru cumpărături, ele se transformă în centre de experienţe sau centre sociabile, în care oamenii îşi dau întâlnire şi caută mai mult decât oferte comerciale.“

Ridicarea restricţiilor, ce a avut loc în martie, va aduce cu siguranţă o creştere a traficului în centrele comerciale, spune Tatian Diaconu. Însă, având în vedere situaţia de la graniţă şi implicaţiile economice generate, executivul român se aşteaptă la o perioadă de prudenţă din partea clienţilor, respectiv aceştia urmează să fie mai chibzuiţi în ceea ce priveşte cheltuielile destinate shopping-ului.

Totuşi, compania continuă investiţiile.

„În acest an vom demara un nou proiect în Reşiţa, pe o suprafaţă de 40 de hectare de teren, în cadrul fostei platforme industriale UCMR – Mociur. Pe această suprafaţă vom dezvolta, într-un orizont de 15 ani, un amplu proiect mixed-use, care include multiple funcţiuni.“

Masterplanul pentru Reşiţa presupune o dezvoltare în etape: faza 1 – centrul comercial (35.000 de metri pătraţi), faza 2 – un aqua park, un centru de edutainment, un hotel şi o zonă de retail DIY (60.700 de metri pătraţi), faza 3 – birouri (4.000 de metri pătraţi) şi rezidenţial (cu trei etape de dezvoltare, o†anvergură†totală de 49.200 de metri pătraţi şi 1.500 de unităţi locative).

„În prezent, lucrăm la PUZ şi sperăm ca în septembrie să demarăm lucrările la faza 1. Pentru anul acesta, suntem concentraţi pe proiectul de la Reşiţa, dar rămânem deschişi la oportunităţi de business şi atenţi la evoluţia pieţei. În paralel, continuăm dezvoltarea unor proiecte complementare ecosistemului comercial (rezidenţial, entertainment – n.red.).“

Astăzi, Nhood administrează în zona de retail 22 de centre comerciale Auchan în 14 oraşe, precum şi de proiectul Coresi Shopping Resort şi de strip mall-ul Street Coresi.

„În prezent, analizăm fiecare proiect în parte, îi regândim viziunea şi strategia de dezvoltare.“

Jucătorii din domeniu pariază permanent pe modernizarea centrelor comerciale, pe atragerea de noi chiriaşi şi pe dezvoltarea de noi funcţiuni într-o piaţă tot mai aglomerată.

„Un bun exemplu este VIVO! Baia Mare care a trecut printr-un amplu proces de modernizare la finalul anului 2021. Iar procesele de modernizare vor continua şi în următorii doi ani şi vor viza centrele noastre comerciale din Cluj-Napoca, Constanţa şi Piteşti“, explică Fulga Dinu, country manager în cadrul grupului Immofinanz, unul dintre cei mai puternici jucători din sectorul imobiliar local. Grupul are patru centre comerciale sub brandul VIVO! (la Baia Mare, Cluj-Napoca, Constanţa şi Piteşti), ce adună circa 400 de magazine. Grupul are, de asemenea, şi investiţii în zona de office.

„Suntem mereu deschişi şi continuăm să urmărim oportunităţi pe piaţa locală, care ne vor permite să extindem portofoliul de clădiri de retail“, adaugă executivul.

În ceea ce piveşte dezvoltările de noi proiecte şi extinderile celor deja existente, acestea au loc în 2022 în special în provincie, atât în oraşe mari precum Iaşi sau Timişoara, cât şi în altele mai mici precum Roman sau Giurgiu.

Grupul Iulius, spre exemplu, va inaugura în 2022 două proiecte Family Market, care se află în diferite stadii de construcţie în Iaşi. Ambele sunt 100% închiriate, având suprafeţe de retail de aproximativ 6.000 mp închiriabili fiecare şi reprezintă o investiţie totală de peste 17 milioane de euro. În total, în zona de retail (pentru că grupul are în portofoliu şi alte tipuri de investiţii), grupul Iulius are parteneriate cu peste 1.000 de jucători.

Dezvoltările de proiecte de retail arată că există loc în piaţă şi apetit în rândul consumatorilor, iar asta mai ales în oraşe mai mici unde abia există un magazin alimentar modern şi o farmacie de lanţ. Aici, piaţa o fac încă afacerile mici, autohtone.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
mall,
centre comerciale,
inchidere,
magazine,
refuz,
spatii

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.