România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al gigantului american MSD (Merck Sharp & Dohme), dintr-un coş de ţări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, ţările din Balcanii de Vest, Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. Astfel, potenţialul ţării este unul important, iar accesul la medicamente şi vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România.

„România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia şi restul ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel naţional. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei în beneficiul pacienţilor”, a spus Marcelo Pascual Morales.

Reprezentantul MSD România menţionează că în ultimii ani se vede o evoluţie pozitivă a pieţei farmaceutice din România, susţinută de strategii naţionale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuşi, fără a stabili nişte priorităţi clare şi fără a finanţa aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităţilor să nu fie atinse, spune el.

„Este imperativ ca nevoile pacienţilor şi ale sistemului medical sa se reflecteze in alocările bugetare, subfinanţarea conducând implicit la o evoluţie nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorităţi. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenţi”, a precizat Marcelo Pascual Morales.

Chiar oncologia, una dintre afecţiunile cu o creştere semnificativă ca incidenţă în ultimii ani, este afectată de lipsa finanţării, mai crede oficialul MSD.

„Costul inacţiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educaţiei. La nivel de familie şi comunitate pierderile sunt imense şi adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potenţiali de viaţă pierduţi doar din cauza acestei maladii”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

Piaţa locală, în creştere

Oficialul MSD România spune că pe piaţa locală compania a înregistrat o „performanţă robustă”, creşterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV şi vaccinuri.

„MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare şi biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecţioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) şi diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi, ca de exemplu vaccinul împotriva infecţiei cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecţiei pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales.

În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer aşteaptă unda verde pentru intrarea pe piaţa locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele.

„O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce îşi propune să reducă substanţial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate şi societate”, a adăugat reprezentantul MSD.

MSD este compania care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. Pentru populaţia sub 18 ani, vaccinul este gratuit, iar pentru persoanele între 19 şi 45 de ani serul de imunizare este compensat 50% începând cu decembrie 2023.

În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienţii care au acces la terapii noi.

„Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.