Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile şi a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens care prevede, între multe altele, îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, îngheţarea achiziţiilor de maşini în instituţiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piaţă, „pe surse”, puţine din cele mai sus descrise au rămas valabile.

Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învăţământ şi cele din administraţia publică anunţă că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi îngheţate. Pentru că inflaţia este de 15%, iar oamenii cer compensaţii. Doar că, în actuala situaţie, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins şi, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se iveşte, de cel puţin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanţelor. Aşa că soluţia ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge şi mai mult economia care şi aşa va avea o creştere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, faţă de 4,7% anul trecut.

Guvernul s-a gândit, aşadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază şi premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea preşedintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susţine însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depăşesc venitul preşedintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu ştim. Câţi bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale preşedintelui României – iarăşi nu ştim pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajaţi la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre îngheţarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „îngheţare”, ci o „nonintervenţie”.

Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci de o neintervenţie pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

În privinţa angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepţii. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea şi educaţia, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educaţia şi sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaţilor din sectorul public – sunt 245.000 de angajaţi în sănătate şi 363.000 de angajaţi în sistemul de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

În total 608.000 de angajaţi, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajaţi ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administraţie, de pildă. Dar câte beneficii îţi vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulţi angajaţi la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) şi, probabil, deficitul-ţintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.