Martori la a doua industrializare

Postat la 23 mai 2006 1 afişăre

Daca ar veni un producator de componente auto la Campulung Muscel, care sa faca 300 de angajari, cred ca locuitorii l-ar privi ca pe Dumnezeu", spune vicepresedintele Dacia Renault, Constantin Stroe.

"Daca ar veni un producator de componente auto la Campulung Muscel, care sa faca 300 de angajari, cred ca locuitorii l-ar privi ca pe Dumnezeu", spune vicepresedintele Dacia Renault, Constantin Stroe.

 

El a rezumat astfel, la conferinta Ziarului Financiar  "A doua industrializare a Romaniei" care a avut loc saptamana trecuta, tinta strategica pentru Romania 2010. Dupa investitiile masive in industrie din ani ‘70, facute mai mult pentru propasirea socialismului decat cu fata la piata, pe baza cererii, datele arata ca avem de-a face, acum, cu un nou val mare de investitii - mai ales in industrie - care aduc modificari in structura exporturilor.

 

Suntem martorii celei de-a doua industrializari a Romaniei: se inregistreaza, in industrie, un mare val de investitii, determinate in principal de fluxul fara precedent de investitii straine. In ultimii doi ani - 2004 si 2005 - investitiile straine cumulate au depasit 10 miliarde de euro, fiind mai mari decat in toata perioada 1990-2003.

 

Factorul critic a fost - si ramane, arata datele pe 2006 - cel legat de investitiile straine in industria de componente auto. In martie, exporturile au atins cel mai mare nivel lunar din istorie, de 2,3 mld. euro. Dar si mai important e ca structura exporturilor in general este pe cale sa se schimbe fundamental, evolutie remarcata si de FMI. In 2002, de exemplu, imbracamintea si incaltamintea reprezentau 33% din totalul exporturilor. In primele trei luni din acest an, ponderea a ajuns la numai 23%. In schimb, aparatura - care include masini si dispozitive mecanice, aparate si echipamente electrice - impreuna cu mijloacele de transport au crescut de la o pondere de 21% la 28% din exporturi.

 

Incep sa se vada, deci, investitiile straine facute intre 2000 si 2005 in industrie, mai ales in fabrici de echipamente auto in vestul tarii, dar si pe platforma auto de la Pitesti.

 

Si trendul se va mentine: dintre cele 200 de investitii straine de peste un million de euro facute in 2005, 27 sunt in industria de masini si echipamente (alta decat industria auto) si 24 in industria auto, conform ONRC.  

 

Cum va arata deci industria romaneasca in 2010? Vom asista la o renastere economica a Romaniei bazata pe investitiile in industrie? Este posibil. Daca Romania va atrage pana in 2010 investitii straine de peste 5 miliarde euro in fiecare an, diferenta intre economia anului 2005  si cea a anului 2010 va fi mult mai mare decat cea dintre economia lui 2000 si cea a lui 2005.

 

Iar datele arata ca doar investitiile straine sunt cele care schimba economia, iar la noi pana in 1996, investitiile straine au fost inghetate. Cand Ungaria, Cehia si Polonia aveau un stoc de investitii straine de peste 10 mld. euro, noi aveam sub 500 mil. euro. De asta la ei salariul mediu este de trei ori mai mare decat aici.

 

Cum s-au revigorat si la noi investitiile straine, dupa 1997, cum au inceput sa creasca puternic si investitiile autohtone. Se poate spune, in general, ca e nevoie de un an sau doi pentru ca investitiile straine sa determine un trend de crestere al investitiilor facute de companiile autohtone. Astfel, in 2000 si 2001 investitiile autohtone au crescut de la un nivel de circa 5 mld. euro in 1998-1999 la circa 6,5 mld. euro, respectiv 8 mld. euro. Corelatia se verifica si in anii urmatori: cresterea investitiilor straine din 2004 la 5 miliarde de euro (fata de 2 miliarde de euro in 2003) s-a regasit in cresterea de la 8,4 mld. euro la 12,8 mld. euro a investitiilor autohtone intre anii 2004 si 2005.

 

Legatura se poate vedea chiar si inainte de 1996, data-borna pentru investitii straine: cum s-au miscat investitiile straine un pic in 1994 si 1995 - crescand pana la circa 300 milioane de euro anual, fata de 60-70 milioane de euro in anii anteriori -, cum au fost impulsionate si investitiile autohtone, care au trecut de pe palierul de 4-4,5 mld. euro in anii 1993-1994 la 5-6 mld. euro in anii 1995-1996. E normal sa se intample asa. Investitorii straini trebuie sa se aprovizioneze si prefera sa o faca din productie locala, pentru ca este mai ieftin si costurile de transport sunt mai mici.

 

Pe de alta parte, vanzarea Petrom pe bani care se dovedesc acum putini si pretul ridicat la energie au adus in prim-plan in mass-media voci care spun, in ultima vreme, "sa nu vindem tot; ce facem, ramanem fara economie nationala?". Adevarul e ca firmele de stat nu sunt ale noastre, ale publicului larg, ci ale celor pusi sa le conduca printr-un aranjament de partid sau altul, si care, cu rare exceptii, folosesc discretionar resursele pentru propriul castig.

 

In teorie, aceste firme ar trebui sa produca si sub administrarea statului profitul pe care dovedesc ca il pot produce apoi sub administrare privata, dar mecanismul de transmitere a presiunii catre manageri se incleiaza pe drumul contribuabili-Parlament-Guvern-management. Asa ca economia nu are nici un castig daca Petrom sau BCR ar fi ramas in mainile statului. Dimpotriva. Cand au fost in proprietatea statului, Sidex si Bancorex au adus mari pierderi economiei, suportate pana la urma tot de contribuabili. Ceea ce se intampla acum in economie - investitii straine mari, investitii autohtone la un nivel record - se va simti in urmatorii ani si in rezultatele productiei industriale, care acum lancezeste la un nivel de 4-5% crestere anuala. Fiti cu ochii pe acest indicator. E cheia unei cresteri economice sustenabile.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Martori la a doua industrializare
/actualitate/martori-la-a-doua-industrializare-1005972
1005972
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.