♦ Produsele generice sunt lansate pe piaţă după ce patentul medicamentului original expiră ♦ Industria locală de medicamente este una a genericelor, în principal, fabricile locale producând cu precădere aceste tipuri de produse ♦ Jumătate dintre pacienţii români s-au tratat cu generice în 2024, în scădere cu 5%, potrivit Cegedim.

Piaţa medica­mente­lor din România este în continuare domi­na­tă de medicamentele generice, care acoperă 54% din volume. Una din două cutii de me­dicamente care ajung la pacienţii români este un produs generic. Acest procent a scăzut însă în ultimul an cu aproape 5%, arată da­tele prezentate de com­pania de cercetare de piaţă Cegedim.

În oglindă, produ­sele originale au înregistrat o creştere în volume în 2024 faţă de anul ante­rior, de aproape 3%. Produsele ge­ne­rice sunt medicamente cu aceeaşi acţiune ca a medicamentelor origi­nale, lansate pe piaţă după ce trece perioada de patent a producă­to­rului care a descoperit o moleculă. Generi­cele sunt semnificativ mai ieftine.

Apetitul pentru o­ri­ginale se vede şi în valoarea pieţei de la un an la altul.

Astfel, pes­te 70% din valoarea pieţei de medicamente merge la originale, iar restul de 30% este al produselor generice, mai arată Cegedim.

Producţia locală de medica­men­te este una aproape integral de medi­camente generice. În ultimii ani, pro­ducătorii de generice cu fabrici locale au atras atenţia asupra provocărilor generate de costuri crescute şi regle­mentări impuse la nivel european. Acest lucru a dus la scoaterea de pe piaţă a unor produse ieftine, produ­că­torii locali precizând că fabricarea lor era mai costisitoare decât preţul la care le vindeau.

Companiile farmaceutice nu pot modifica preţul medicamentelor cu prescripţie medicală, acesta fiind stabilit de Ministerul Sănătăţii.

Reprezentanţii celor mai mari fabrici de medicamente din ţară au solicitat în ultimii ani un accent mai mare pus de autorităţi pe susţinerea producţiei locale de medicamente.

Recent Zentiva România a depus o acţiune în justiţie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, contestând Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, susţinând că implementarea Directivei va duce la penurii de medicamente. Şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), din care fac parte 17 fabrici locale de medicamente, a avertizat despre problemele cu care se confruntă industria dacă directiva de tratare a apelor reziduale va fi pusă în practică în forma actuală.