♦ Patronatele propun creşterea salariului minim să fie făcută în două etape, la 3.500 de lei brut de la 1 iulie 2024 şi la  3.700 de lei brut de la 1 ianuarie 2025 ♦ Sindicatele cer o creştere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de la 1 iulie 2024 ♦ „Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, şi anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu şi ştiam că tot anul acela nu se mai schimbă.”

Una dintre cele mai aşteptate decizii de mediul de business, cea despre sala­riul minim pe economie, este aproape finalizată. Ieri, din discuţiile dintre guvern, sindicate şi patronate a reieşit că salariul minim pe economie nu va creşte de la 1 ianuarie, având în vedere că niciuna dintre părţile implicate nu a propus această dată pentru viitoarea creştere. 

Acesta este singurul aspect cert care a reieşit din discuţiile de ieri. Sindicatele, patronatele şi guvernul au avut propuneri diferite cu privire la valoarea salariului minim pe economie şi cu privire la data de la care ar trebui să crească. 

Patronatele propun creşterea salariului minim să fie făcută în două etape, 3.500 de lei de la 1 iulie 2024 şi 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025, sindicatele au propus o creştere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie 2024, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de 1 iulie 2024.

„Noi am propus o creştere în două etape. Propunerile noastre, în acord cu cele ale organizaţiei patronale Concordia, au fost ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie şi la 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025. Sindicatele au cerut 3.800 de lei, iar guvernul a venit cu propunerea de 3.700 de lei de la 1 iulie 2024. Noi am cerut salariile pentru industria agroalimentară să rămână la fel şi să nu se umble la construcţii. Acum vom vedea care este decizia. Noi am cerut ca deducerea de 200 de lei să rămână până la următoarea mărire, cea de peste şase luni, şi să fie inclusă şi în următoarea creştere a salariului minim”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) la ieşirea de la întâlnirea de la Palatul Victoria.

Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, a confirmat pentru ZF că nu va fi vorba despre o creştere a salariului minim de la 1 ianuarie 2024. Problema principală, spune el, este că acum mediul de business nu mai are un calendar clar al schimbărilor salariului minim pe economie.

„În niciun caz nu este vorba de 1 ianuarie şi n-avem un consens, adică nu a tranşat guvernul problema. Prima problemă  ţine de calendar. Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, şi anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu şi ştiam că tot anul acela nu se mai schimbă. Acum am modificat: discutăm în octombrie, îl creştem în iulie. Acum noi nu mai ştim ce bugetăm, ştim bine că toate salariile sunt împinse în funcţie de salariu minim. Noi, principial, credem că salariul minim ar trebui să crească doar la 1 ianuarie 2025”, a spus Burnete pentru ZF.

În ultimii 15 ani, salariul minim pe economie a crescut an de an. Cea mai mare creştere a fost în 2023 faţă de anul precedent, cu o creştere de circa 36% a salariului minim net. De altfel, în 2023 salariul minim pe economie a crescut de două ori: prima dată la începutul anului, la 3.000 de lei brut, adică 1.821 lei net, iar a doua oară în octombrie, la 3.300 de lei brut, adică 2.079 de lei net.

Radu Burnete susţine că, dacă aceste creşteri vor continua în acest ritm, iar mediul de business nu va primi la schimb beneficii de altă natură, competitivitatea la export a companiilor locale va scădea.

„Dacă ne uităm pe ultimii doi ani de zile, vedem că dinamica salariului minim a fost peste inflaţie. (…) Dacă noi continuăm dinamica aceasta, să creştem atât de repede şi nu le dăm companiilor altceva la schimb, infrastructură, energie etc, este clar că se afectează competitivitatea la export”, a detaliat el.

Guvernul a transmis că a propus partenerilor sociali creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024 inclusiv pentru salariaţii din agricultură şi industria alimentară, precum şi menţinerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajaţii din sectorul construcţiilor. O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată va fi luată la nivelul guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor şi sindicatelor.

„Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creşterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflaţiei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Angajatorii susţin că salariul minim pe economie este un factor care va cântări greu în bugetele companiilor pentru anul ce vine, unul care reprezintă o preocupare pentru toate departamentele de HR. În plus, creşterile salariale pe care le vor primi angajaţii din anumite categorii vor depinde mult de valoarea pe care o va stabili guvernul pentru salariul minim în 2024.

Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare APT Prohuman, spunea în cadrul conferinţei ZF HR Conference 2023 că, în general, departamentele de HR sunt preocupate de bugete, pentru că, cel puţin pe zona de blue collar, nu ştim încă ce valoare va avea salariul minim pe economie şi că se aştepta ca în zona de blue collar să vadă modificări salariale care să fie generate de nivelul salariului minim pe economie.

În România, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim arată a ajuns la 1,89 milioane în octombrie 2023, dintre care 1,53 milioane de contracte erau plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar 352.209 erau plătite cu 4.000 de lei brut, arată datele transmise de Inspecţia Muncii la solicitarea Ziarului Financiar.