Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, unul dintre cei mai mari furnizori locali de comunicaţii fixe şi mobile, cu afaceri anuale de un miliard de euro, consideră că tinerii care aleg să lucreze în afara ţării pentru o perioadă de timp sunt mai avantajaţi faţă de cei care rămân, pentru că ei vor căpăta o mai mare deschidere şi cunoaştere interacţionând cu un mediu nou, diferit sub multe aspecte faţă de cel cu care sunt obişnuiţi în mod normal.

În plus, dacă aleg să se întoarcă să lucreze în ţară, experienţa dobândită poate cântări mult în evoluţia carierei lor ulterioare.

“Ca nativ grec, care a trăit foarte mult în afara ţării, sunt de acord ca tinerii să plece din ţară pentru o perioadă de timp, pentru că învaţă lucruri, interacţionează cu culturi diferite, iar când se întorc au o altă viziune şi au mult mai multe de oferit decât dacă ar sta aici. În acest context, eu nu sunt speriat dacă văd tineri care părăsesc ţara. Întrebarea este cum să-i facem să se întoarcă”, a spus Achilleas Kanaris pentru ZF.

Din perspectiva şefului Vodafone România crearea unui mediu în care tinerii să plece cu un start bun în carieră, care se traduce prin job-uri în care aceştia se pot perfecţiona şi dezvolta, combinat cu unul în care se menţin legăturile cu cei care pleacă să lucreze în străinătate, reprezintă soluţii prin care companiile îşi pot păstra atractivitatea şi îi pot face pe unii dintre ei să se întoarcă în ţară.

“În companie avem programe prin care angajaţii se rotesc, în special în cazul generaţiilor tinere. Sunt foarte mulţi care călătoresc şi lucrează peste graniţă. La fel, noi importăm oameni din alte ţări. Le dăm oportunitatea să vină în România şi să experimenteze lucrul de aici. Cred că acestă combinaţie creează un climat favorabil pentru toate părţile”.

Anual, 200.000 de români – echivalentul populaţiei unui oraş mare – pleacă în străinătate, şi în jur de 8.000 pleacă la studii, potrivit unei analize ZF.

Un raport Educativa, pe baza datelor Unesco, arată că în 2020 numărul românilor care studiau în străinătate depăşea 36.800, dintre care 9.135 era consemnat în Marea Britanie.

În 2020, România a pierdut un număr de 143.000 de locuitori din cele două cauze: sporul natural negativ şi din migraţie, în cea mai abruptă scădere a populaţiei din 2009.