Mai multe afaceri mici, cu mai puţin de zece ani de ex­perienţă, dar care au for­mat în jurul lor comu­nităţi puternice de clienţi, depun armele în ultima vreme în faţa dificultăţilor economice, după cum o arată unele anunţuri făcute de antreprenori în ultima perioadă.

♦ Astfel de perioade dificile pentru mediul antreprenorial au mai existat şi în ultimii ani. După ce economia dusese apetitul antreprenorial pe noi culmi în anii 2018-2019, pandemia a venit să frâneze uşor acest entuziasm, pe care aveau să-l tempereze şi mai mult începerea războiului din Ucraina, creşterile galopante ale preţurilor cu energia şi, în cascadă, cu toate celelalte utilităţi şi produse.

Mai multe afaceri mici, cu mai puţin de zece ani de ex­perienţă, dar care au for­mat în jurul lor comu­nităţi puternice de clienţi, depun armele în ultima vreme în faţa dificultăţilor economice, după cum o arată unele anunţuri făcute de antreprenori în ultima perioadă.

Instagram este calea prin care ei aleg cel mai frecvent să comunice cu admiratorii şi clienţii lor, aşa că acolo au fost transmise veştile. „Mai sunt nouă zile şi magazinul online urbantale.ro nu va mai fi“, spunea Irina Rusu săptămâna trecută, într-o postare video pe Instagram, completând că a luat această decizie grea în urmă cu câteva luni.

Irina a început proiectul Urban Tale în 2017, cu o serie de cartoline, la care s-au adăugat ulterior obiectele din ceramică, tricourile, tote bagurile.

„Visul meu era mereu să am o afacere mică, de studio, să mă ocup eu de toate - de la partea creativă până la expedierea comenzilor. Am ţinut să am producţie locală, astfel că majoritatea lucrurilor sunt produse la Cluj-Napoca, din materiale frumoase, de calitate bună şi care rezistă bine în timp“, a mai povestit Irina Rusu.

Ea justifică decizia de a închide businessul prin faptul că, în ultimii doi ani, au apărut mai multe modificări fiscale „care fac de-a dreptul utopică ideea unei afaceri mici, de studio. Aşa că trebuie să scoatem acest bandaj cât mai rapid şi să ne concentrăm pe lucruri frumoase“.

Până în 2020, Irina era freelancer în graphic design şi social media management, iar Urban Tale a fost mult timp doar un hobby.

Decizia Irinei este doar una dintr-o serie mai largă de experienţe similare ale unor mici antreprenori, care, confruntaţi cu difi­cul­tăţile de gestionare a unei afaceri şi cu pro­vocările legislative, aleg să tragă obloanele.

La sfârşitul lunii iunie, tot pe Instagram, Claudia Ciontu, autoarea ghidului de călătorie pentru copii Plăiuţ, anunţa că sunt ultimele săptămâni în care mai pot fi plasate comenzi, deoarece stocurile s-au epuizat, iar costurile pentru tipărirea altora sunt prea mari comparativ cu veniturile obţinute.

„Este nevoie în continuare de astfel de proiecte, însă trebuie susţinute constant - de cei care le fac şi de cei care se pot bucura de ele“, a scris într-un comentariu Claudia Ciontu.

Plăiuţ este primul ghid turistic creat pentru copii şi cuprinde 30 de destinaţii din România şi câteva activităţi de făcut în acele locuri. A fost lansat în vara anului 2021 şi completat cu varianta în limba engleză, pentru turişti. Ghidul cuprinde

30 de destinaţii, începând cu Dobrogea şi încheind cu Bucureşti, vorbind despre despre istoria locului, tradiţii, informaţii relevante despre zonă, sfaturi pentru cititori. Printre destinaţiile din ghid, se numără marile oraşe din ţară, castele precum Peleş, Corvinilor, Bran, alături de Maramureş, Roşia Montană, ansamblul Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Horezu, Delta Dunării, practic, cele mai reprezentative locuri din fiecare zonă a ţării.

Iniţial, Claudia a investit din resurse proprii pentru a pune Plăiuţ pe piaţă, apoi proiectul s-a susţinut singur. Cheltuielile nu sunt foarte mari, dar nici veniturile nu sunt semnificative. Ea are şi o carieră separată şi spunea în urmă cu câteva luni că i-ar fi fost foarte greu să se descurce doar din acest proiect.

„Am remarcat că, deşi sunt şi părinţi care nu sunt deschişi la ideea de a le cumpăra cărţi copiilor lor, există şi acea categorie de părinţi care ştiu că este important ca cei mici să interacţioneze cu cărţile“, spunea Claudia Ciontu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

Tot recent, şi restaurantul fine dining Baracca din Cluj-Napoca îşi anunţa închiderea într-o postare pe Facebook, la şaisprezece ani de la inaugurare.

„După mulţi ani de creştere, am început să realizez că nu mai există spaţiu pentru noi să facem asta, aşa că am luat decizia să închid această poveste pentru totdeauna. Restaurantul se va închide definitiv pe 12 august“, a scris Maria Dunca, cea care a pus bazele proiectului Baracca, într-o postare pe pagina de Facebook a localului.

Acest mesaj ce anunţă închiderea Baracca din Cluj, unul dintre cele mai cunoscute restaurante de top din România, a venit la scurtă devreme după ce fondatorii unui proiect similar au luat aceeaşi decizie. Paul şi Mihaela Oppenkamp au deschis restaurantul The Artist acum 12 ani, mizând pe o piaţă a fine dining-ului românesc neobişnuită cu acest concept. Acum câteva luni, au pus şi ei lacătul pe uşă.

Astfel de perioade dificile pentru mediul antreprenorial au mai existat şi în ultimii ani. După ce economia dusese apetitul antreprenorial pe noi culmi în anii 2018-2019, pandemia a venit să frâneze uşor acest entuziasm, pe care aveau să-l tempereze şi mai mult începerea războiului din Ucraina, creşterile galopante ale preţurilor cu energia şi, în cascadă, cu toate celelalte utilităţi şi produse. Răpuşi de toate aceste poveri, unii antreprenori au ajuns în punctul în care au ales să închidă tot ceea ce construiseră în ani de muncă.

Astfel, în ultimii doi ani, şi alte businessuri mici au ales să tragă obloanele. La Prăvălescu, băcănia cu produse alimentare tradiţionale, amplasată în zona Pieţei Romane, s-a închis după şase ani de activitate, iar brutăria Rue du Pain din Floreasca a copt şi a vândut ultimele pâini pe 8 iulie 2022, după 13 ani de la deschidere. Librăria Asteroidul B612 din Cotroceni, brandul de modă pentru copii Cajuki, cu activitate de distribuţie a unor branduri premium de profil, sunt dispariţii în plus de pe scena micilor businessuri locale.

În ultimul deceniu, numărul de companii înfiinţate a crescut constant, însă în 2020, anul izbucnirii pandemiei, numărul de firme noi a scăzut cu circa 20.000 de companii faţă de anul anterior. Scăderea se observă în toate judeţele.

În dinamica spiritului antreprenorial, se observă clar cum interesul antreprenorilor de a crea noi businessuri este imediat afectat de perioadele dificile din punct de vedere economic, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Veştile proaste apărute în economie frânează aproape imediat curajul celor care vor să pornească un business, iar un exemplu în acest sens este chiar pandemia.

De asemenea, după un record al numărului de companii înfiinţate, circa 113.000 de firme în 2022, anul trecut interesul a frânat, astfel că au fost deschise doar 96.000 de firme SRL, ca urmare a tuturor anunţurilor privind creşterea taxelor, dar şi a creşterii costurilor în economie. Spiritul antreprenorial arată cât de stabilă este o economie.

Sectorul microîntreprinderilor reprezintă peste 90% din economie, acestea reprezentând categoria de companii cu cei mai mulţi angajaţi, după companiile mari, care angajează 1,5 milioane de persoane. Microîntreprinderile au peste un milion de salariaţi.