Intel domina cândva industria micro­pro­cesoarelor, dar acum se chinuie să rămână relevant în acest sector. Recent, gigantul american a anunţat că va renunţa la 15% dintre angajaţii săi, adică la aproximativ 17.500 de oameni, pentru a reduce cheltuielile şi pentru a-şi concentra resursele pe producţia de cipuri, unde a rămas în urma concurenţei. În mod normal, astfel de măsuri sunt pe placul investitorilor de pe Bursă dacă austeritatea face bine profitului, însă acţiunile Intel au scăzut semnificativ după ce compania a făcut publice ultimele ştiri.

Acţiunile din tehnologie au crescut masiv în ultimul an, dintre care cele ale Google cu 23%, ale Meta (Facebook) cu 14% şi cele ale Microsoft cu 43%, deşi sectorul a anunţat zeci de mii de concedieri. Doar în 2023 aproape 2.000 de companii tech din întreaga lume au anunţat planuri pentru eliminarea a 260.000 de locuri de muncă. Decizia anunţată de Google în ianuarie 2023 de a re­nunţa la 12.000 de angajaţi a fost atunci recordul de după pandemia de COVID-19 din 2020.

Microsoft are la activ mai multe runde de dispo­ni­bilizări anul aces­ta, una anunţată la doar câteva luni după ce colosul a fina­lizat achiziţia de 69 miliarde dolari a producătorului gigant de jocuri video Activision Blizzard. Spre deosebire de alţi jucători din categoria sa, în cadrul măsurilor de reducere a costurilor Intel va suspenda şi dividendele. Acest lucru, împre­ună cu scăderea de 1% a veniturilor şi pierde­rile de 1,6 miliarde de dolari raportate pentru trimestrul doi, i-a supărat pe investitori.

În trimestrul doi al anului trecut, Intel a avut un profit de 1,5 miliarde dolari. Compania trece prin schimbări profunde, care se produc rapid. „Am nevoie de mai puţini oameni la sediu şi de mai mulţi pe teren, ajutându-i pe clienţi“, a declarat într-un interviu CEO-ul Intel, Pat Gelsinger. Dar la fel este cazul în întregul sector tech. Disponibilizările reflectă acest lucru. În pandemia de COVID secto­rul de tehnologie s-a extins cu viteză mare pentru a putea face faţă cererii pentru servicii digitale din timpul lockdownurilor.

Când piaţa s-a ajustat la viaţa postpande­mie, companiile au început să renunţe la anga­jaţi. Apoi a venit războiul cipurilor şi revoluţia inte­ligenţei artificiale, care cere atât micro­pro­ce­soare dedicate, cât şi software special. Mareea tech produsă de revelaţia Nvidia, o companie care în epoca de glorie a Intel era un biet producători de cipuri şi plăci grafice, a pro­pulsat în sus nu doar indicii bursieri ai acţiunilor de tehnologie, ci tot ce înseamnă indice cu companii mari. În urmă cu 10 ani, companiile tech reprezentau doar 18% din S&P 500. Acum ponderea lor este de peste 40%. Acţiu­nile Apple, Microsoft şi Nvidia cântăresc îm­preună acolo cât cele mai mici 362 de acţiuni. Nvidia s-a concentrat pe producţia de cipuri dedicate AI atunci când prea puţini credeau că a venit timpul acestei tehnologii, iar acum este lider în domeniu şi a ajuns rapid liderul lumii la capitalizarea de piaţă.

A întrecut Microsoft şi Apple şi a stabilit un nou nivel de competiţie şi al aşteptărilor. Intel a rămas mult în urmă. În iulie au venit rezul­tatele. Microsoft a provocat un şoc în sectorul tech după ce a semnalizat că mai este până când AI îşi va merita investiţiile şi efortul. Compania este văzută ca un favorit în cursa pentru a face bani din inteligenţa artificială generativă mulţu­mită parteneria­tului cu o altă revelaţie, OpenAI, creatorul chatbotului inteligent ChatGPT. AI are nevoie de centre de date pentru a se dezvolta, iar Microsoft investeşte masiv în extinderea reţelei sale de centre de date.

Gigantul spune că nu are suficiente servere pentru a acoperi cererea pentru AI. Compania a anunţat pentru trimestrul doi venituri cu puţin sub aşteptări. Dar acest lucru a fost suficient pentru ca investitorii să nu-i mai vadă afacerea cu ochi buni. Analiştii spun că pe burse producătorii de tehnologie au beneficiat un timp de un efect de turmă la care entuziasmul produs de Nvidia a jucat un rol important, iar acum şi-au pierdut răbdarea. Vor profit rapid. Intel le-a arătat că aşteptările lor sunt exagerate.

Compania trebuie să-şi schimbe chiar modelul de afaceri pentru a putea concura cu rivalii Nvidia şi AMD, acesta din urmă, ca şi liderul de acum al sectorului, fiind în urmă cu câţiva ani doar un producător de rang secund de procesoare şi plăci grafice. Spre deosebire de alţi jucători din industria cipurilor, Intel proiectează procesoare pe care le produce în fabricile sale. La acest capitol, cel mai mare concurent este TSMC. Compania din Taiwan a raportat pentru trimestrul doi rezultate financiare peste aşteptări. Vânzările au crescut cu 40%, iar veniturile cu 36%.

„Spus mai simplu, trebuie să aliniem structura costurilor cu noul nostru model operaţional şi să schimbăm fundamental modul în care funcţionăm“, a explicat CEO-ul Pat Gelsinger, referinduse la planuri de a reduce costurile cu 10 miliarde dolari în doi ani. „Veniturile noastre nu au crescut cum ne-am aşteptat şi nu beneficiem complet de trendurile puternice, cum ar fi AI. Costurile noastre sunt prea mari.“