♦ Zonele balneare din ţară nu au niciun hotel sub un brand internaţional, însă marile grupuri hoteliere internaţioanle se uită atent şi la aceste zone ♦ Într-o lume în căutare permanentă de wellness & spa, România are resursa, dar cine îşi asumă primul riscul de a scăpa turismul balnear de eticheta „îmbătrânită“?

În România există peste 20 de staţiuni balneare cunoscute sau mai puţin cunoscute, care pot contribui semnificativ la dezvoltarea zonelor, însă principala piedică este reprezentată de infrastructura hotelieră prinsă în timp, unde nu s-au mai făcut investiţii chiar şi de zeci de ani.

Una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneare din ţară este Băile Felix, din judeţul Bihor, care a beneficiat de o serie de investiţii în ultimii ani, astfel atrăgând tot mai mulţi turişti.  Una dintre cele mai mari companii hoteliere din zonă este Turism Felix, care administrează complexul din staţiunea Băile Felix, din care fac parte cinci hoteluri clasificate la două, trei şi patru stele, cât şi un ştrand şi centre de wellness & spa.

Turismul balnear este o piaţă într-o continuă dezvoltare, astfel că din ce în ce mai multe hoteluri îşi deschid un mic centru spa sau de wellness, ceea ce face ca piaţa să fie cu atât mai divizată şi mai greu de măsurat.

Turismul balnear mai este numit şi turismul celor patru anotimpuri, accesibil pe toată perioada anului. Hotelierii de pe litoral pot prelungi sezonul turistic prin investiţiile în centrele spa, dar şi cei din zonele montane. Mai mult, un astfel de centre pot creşte durata medie a şederii turiştilor din acele zone.

Tot mai mulţi hotelieri din ţară au introdus şi facilităţi de spa şi trata­ment, însă zonele balneare, care beneficiază de resurse naturale, nu sunt la fel de căutate. Investi­torii îşi dezvoltă ti­mid proiectele din staţiu­nile balneare.

Cu toate acestea, există şi excepţii de proiecte care au reuşit să repusă anumite sta­ţiuni pe harta turistică a ţării. Spre exemplu, Lacu Sărat a prins iar viaţă, după mulţi ani în care staţiunea s-a aflat doar pe drumul degra­dă­rii, odată cu deschi­derea Alma Resort. Complexul a fost deschis anul trecut şi are 185 de camere şi apartamente. Pe lângă facilităţile de cazare, Alma Resort va avea un centru balnear şi de wellness, o plajă privată cu nisip şi 1.000 de şezlonguri, un aquapark, piscine cu apă dulce şi sărată, şase restaurante, cât şi un centru de evenimente care va avea o capacitate de 1.000 de persoane.

Lacu Sărat este o staţiune balneară, fiind în urmă cu un secol una dintre cele mai căutate staţiuni de acest fel din ţară, însă lipsa investiţiilor şi interesului din partea autorităţilor au dus Lacu Sărat în paragină.

Un alt exemplu este investiţia autori­tăţilor locale din Borsec, unde au deschis la finalul anului trecut un centru balnear. Centrul balnear cuprinde un centru spa şi o bază de tratament, cu o suprafaţă de 2.900 metri pătraţi şi o capacitate de 1.000 persoane pe zi în sezonul de vară şi 700 persoane în timpul iernii. Centrul dispune de o zonă de spa care include piscine interioase şi exterioare, saună finlandeză, infrasaună, saună cu aburi, iar zona balneo are diverse posibilităţi de tratament, precum împachetări cu nămol, masaje sau terapii cu apă minerală caldă şi rece.

Zonele balneare din ţară nu au niciun hotel sub un brand internaţional, însă marile grupuri hoteliere internaţioanel se uită atent şi la aceste zone, unde îşi doresc să deschidă unităţi de cazare, dar e nevoie de identificarea unui concept potrivit pentru staţiunile balneare.