Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate  din România şi creşterea duratei de viaţă se poate face prin dezvoltarea programelor preventive, care fac acum parte integrantă din noul contract cadru al CNAS, a declarat  Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate strategiile sectoriale, cu planul de combatere a cancerului, continuând cu strategia de boli cardiovasculare şi cerebrocardiovasculare, pe care trebuie să o aprobăm, cu boli ca diabetul sau boli transmisibile”, a spus el.

Rafila a mai precizat că schimbarea balansului către serviciile oferite în ambulatorii şi în cabinete de medicină de familie, care să facă şi diagnostic şi tratament pentru pacient reprezintă soluţia corectă, ce asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate.

„Această strategie are prevedere din punct de vedere al sustenabilităţii, iar creşterea colectării fondurilor la fondul de sănătate este o prioritate pentru acest Guvern”.

Anul trecut, CNAS a avut un buget de 54 de miliarde de lei, aproape de două ori şi jumătate mai mare faţă de 23 de miliarde de lei în 2013, potrivit datelor publice. Şi bugetul Ministerului Sănătăţii a crescut de mai bine de două ori în ultimii zece ani, la 23 de miliarde de lei anul trecut.

Legat de cea de-a doua strategie, controlul şi limitarea infecţiilor nosocomiale din spitale, Rafila a mai spus că „sunt o mulţime de acţiuni specifice în cadrul acestei strategii”, prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie şi a ghidurilor de bune practici, dar se derulează şi sesiuni de pregătire a personalului.

„Prevenirea infecţiilor şi reducerea la zero nu există nicăieri, dar trebuie să luăm măsuri preventive, dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema este a gravităţii infecţiilor, acestea trebuie controlate. Scăderea rezistenţei la antibiotice este posibilă doar în condiţiile în care consumul de antibiotice este supus unui control strict, ne preocupă informarea medicilor, a farmacişitilor şi a populaţiei”.

A treia strategie, legată de vaccinare până în 2030, nu prevede niciun element legat de obligativitate, dar acordă sarcini medicilor pentru desfăşurarea unei activităţi corecte de informare, „să ţine în frâu bolile infecţionase ce pot fi prevenite prin vaccinare”. Atingerea unei ţinte de vaccinare se referă că dacă de atinge o anumită ţintă riscurile de îmbolnăvire sunt foaret reduse. „Trebuie să ne păstrăm statusul de ţără fără epidemii de rubeolă, rujeolă, poliomielită”.

Cu bugete duble la Ministerul Sănătăţii şi Casa de Sănătate, paradoxal, România a regresat la starea de sănătate, potrivit Eurostat:  a urcat pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni ce pot fi tratate în 2020, faţă de locul 3 în anul 2013 şi pe locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, faţă de locul cinci în 2013.