Pescuitul din Marea Neagră, cu 72 de firme active, reprezintă o piaţă de doar 5 mil. euro anual,  potrivit datelor publice, însă  trei dintre cele mai cunoscute restaurante cu specific pescăresc de pe litoral, Pescăria lui Matei, Golful Pescarilor şi Popasul Pescarilor, au împreună o cifră de afaceri dublă, de aproape 10  mil. euro. Iar numărul cherhanalelor şi al localurilor care vând peşte este mult mai mare, alături de bucătăriile hotelurilor de pe litoral. De unde vine peştele care susţine creşterile pescă­riilor şi ale restaurantelor pescăreşti, care au devenit noua atracţie de pe litoral?

Aceasta este prima întrebare a unui consumator de peşte care ajunge într-o pescărie sau într-un restaurant.

„Cumpărăm peştele de la pescării, servim în restaurantul nostru „Între Ape“ scoici, hamsii, calcan  din Marea Neagră, dar şi doradă şi biban cumpărat din Metro“, a spus Alex Perifan, administratorul companiei Azur SRL, care deţine un restaurant pescăresc şi o vilă cu 15 camere pe plaja Azur, între Eforie Nord şi Eforie Sud. 

Pe litoralul românesc, în fiecare an apar noi restaurante pescăreşti, care reprezintă noua atracţie din staţiuni. La o simplă căutare pe internet apar aproape 50 de restaurante cu specific pescăresc în staţiunile de pe litoral.

Cele mai cunoscute restaurante reuşesc să îşi asigure marje de profit şi de 15-30%, potrivit bilanţurilor de anul trecut.

Datele arată că în România totalul peştelui de captură ajunge la puţin peste 7.000 de tone în pescuitul marin şi la 3.400 de tone în pescuitul în ape interioare, adică 10.400 de tone oficial, potrivit Programului pentru Acvacultură şi Pescuit. Cifrele oficiale nu iau însă în calcul şi pescuitul ilegal, capturi ar putea ajunge pe piaţă. 

Pentru a asigura consumul local, România este nevoită să importe anual peste 100.000 de tone de peşte de acvacultură sau captură din Bulgaria, Ungaria, Turcia, Grecia, potrivit Asociaţiei RomFish.

Pescarii nu pot asigura un flux continuu în aprovizionarea pieţei, iar producătorii din sectorul pescăresc nu reuşesc să acopere consumul la nivel naţional, se arată în Programul pentru Acvacultură şi Pescuit 2021-2027.

Asta în condiţiile în care în România, suprafaţa de apă cu potenţial de pescuit,  cu excepţia amenajărilor piscicole, reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării.

În acvacultură maritimă  România are doar 15 firme, cu afaceri de 2,3 mil. euro, în timp ce în acvacultura în ape dulci sunt 750 de firme, cu afaceri totale de 415 mil. euro, potrivit ultimelor date. Seceta a afectat însă şi fermele piscicole din România, fiind estimată pentru acest an o producţie totală de sub 10.000 de tone, potrivit RomFish.

Potenţial de dezvoltare există în pescuit şi acvacultură, însă este nevoie şi de politici şi investiţii, dar şi de o bună organizare pe partea de desfacere şi procesare peşte. Românii consumă doar 8,5 kilograme de peşte anual în medie, per cap de locuitor, faţă de 23 kg media europeană, arată ultimele datele din piaţă. În Portugalia, consumul de peşte este de 59 kg pe cap de locuitor, în Spania de 49 kg iar în Italia sau Franţa de peste 30 de kg pe cap de locuitor.