Miza grevei profesorilor: 1,5 mld. euro pentru ca salariul unui profesor debutant să ajungă la media pe economie. Miercuri este a treia zi de grevă generală în şcoli şi profesorii spun că merg până în pânzele albe

Autor: Răzvan Botea Postat la 24 mai 2023 51 afişări

Miza grevei profesorilor: 1,5 mld. euro pentru ca salariul unui profesor debutant să ajungă la media pe economie. Miercuri este a treia zi de grevă generală în şcoli şi profesorii spun că merg până în pânzele albe

Profesorii cer ca salariul unui debutant, în funcţie de care se calculează toate salariile din educaţie, să ajungă la salariul mediu brut pe economie, care este de circa 6.900 de lei, adică 4.300 lei „în mână“. 

Profesorii solicită de câteva luni majorările salariale, dar guvernul a dat din umeri şi a spus că nu sunt bani Efortul bugetar pentru majorarea salariilor ar fi de 0,5% din PIB.

Profesorii cer ca salariul unui debutant, în funcţie de care se calculează toate salariile din educaţie, să ajungă la salariul mediu brut pe economie, care este de circa 6.900 de lei, adică 4.300 lei „în mână“. Efortul bugetar, calculat tot de guvern, ar fi fost de 8 mld. de lei, adică puţin peste 1,5 mld. de euro. Profesorii cer, dar premierul Ciucă dă din umeri şi spune că nu sunt bani, aşa că greva şcolară continuă.

„Am avut astăzi o întâlnire cu repre­zen­tanţii asociaţiilor de părinţi şi elevi şi o dis­cuţie despre situaţia cu care ne confruntăm zilele acestea. Am repetat că solicitările cadrelor didactice sunt legitime, dar că soluţia nu este o grevă generală pe final de an şcolar, atunci când trebuie încheiate mediile şi pregătite examenele naţionale“, a spus premierul Nicolae Ciucă, înainte să aibă o întâlnire la guvern şi cu sindicatele.

În urma acestei întâlniri nu s-a ajuns la niciun acord, aşa că astăzi este a treia zi de grevă generală în şcolile din România.

„I-am invitat mâine (miercuri - n.r.ed.) la o şedinţă pe care o avem cu liderii din ţară. Poate mâine vin cu o surpriză, dar astăzi nu avem nimic concret pentru a spune oamenilor, motiv pentru care greva continuă“, a spus preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, citat de Mediafax.

Liderii de sindicat spun însă că au trimis solicitări legate de creşterile salariale încă din februarie, dar au fost ignorate de către guvern. Pentru al 12-lea an la rând, guvernul nu a alocat cei 6% din PIB pentru educaţie în 2023, bugetul pe care îl prevede legea, folosindu-se de un artificiu legislativ. Alocarea din 2023 pentru educaţie a fost de sub 3% din PIB. Cele 8 mld. de lei (1,5 mld. euro), care ar fi impactul pentru creşterea salariilor profesorilor, înseamnă mai puţin de 0,5% din PIB-ul estimat pentru România în 2023. Calculul este realizat de iniţiatorii Legilor Educaţiei, care au prins iniţial această prevedere de creştere a salariilor profesorilor.

Legea din care au fost scoase creşterile salariale ale profesorilor se află la promulgare, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Cât timp legile educaţiei au fost în dezbatere publică, finanţarea învăţă­mântului prevăzută în actele normative nu a fost contestată de nimeni, dar a fost scoasă din documentele finale. În aceeaşi vreme, alte prevederi puternic contestate de toată lumea, precum organizarea de admiteri proprii la licee, au trecut şi sunt acum în legile care aşteaptă să fie promulgate.

Astăzi este a treia zi de grevă generală şi profesorii ameninţă că, dacă nu vor fi satisfăcute cererile, se vor duce până în pânzele albe, adică până la amânarea examenelor de final de an, precum Bacalaureatul sau Evaluarea Naţională. Pe de altă parte, şi părinţii se află în situaţia în care trebuie să găsească soluţii pentru a sta acasă cu copiii sau să-i ia la serviciu, în cazul în care sunt prea mici să stea singuri.

Un profesor debutant câştigă în România 2.400 de lei net pe lună în timpul anului şcolar şi circa 2.200 de lei în timpul vacanţei. Media salarială în învăţământ este de peste 4.000 de lei, dar intră toate salariile, inclusiv cele din mediul universitar. Creşterea salariilor debutanţilor ar însemna însă şi creşterea tuturor salariilor din învăţământ, aceasta fiind baza grilei salariale.

Salariile mici reprezintă principalul motiv pentru care tinerii nu vor să intre învăţământ sau ies şi îşi găsesc un alt job. Un exemplu este S.A, în vârstă de 25 de ani, care a absolvit o facultate din Bucureşti şi a şi urmat şi profilul psihopedagogic. A intrat în învăţământ la terminarea facultăţii, în 2019 şi a ieşit în 2022, după ce a făcut un curs pentru IT. Acum lucrează într-o corporaţie cu un salariu de trei ori mai mare decât avea la catedră.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.