Retaileri alimentari precum Lidl, Carrefour şi Mega Image, producă­torii auto Dacia şi Ford, toţi traderii de cereale (Ameropa, Cargill, ADM, Viterra), lanţurile de benzinării ale OMV Petrom, Mol, Rompetrol şi Lukoil, distribuitori de medicamente precum Mediplus şi Fildas, dar şi jucători mari din energie şi producţia de componente auto sunt vizaţi de ini­ţiativa PSD de impozitare a companiilor mari cu 1% din cifra de afaceri. Deşi rapor­tează profit, impozitul de 16% achitat către stat este mai mic decât eventualele venituri încasate în cazul aplicării unei taxe de 1% din cifra de afaceri. Acestor companii cu profit li se adaugă alte 50 de companii mari care au raportat pierderi cumulate de 7 mld. lei în 2021. Campionii pierderilor în 2021 sunt însă companiile de stat: CE Oltenia,

CFR Marfă şi CFR Călători, care au pierdut 2,1 mld. lei, 30% din totalul pierde­rilor companiilor mari.

PSD nu a abandonat ideea taxei de solidaritate, iar miercuri seară un co­mu­ni­­cat al PSD arăta că „promovează, fără rezerve“, principiul unei taxe de solida­ritate pe veniturile marilor companii.

În România sunt 390 de companii care au raportat în 2021 o cifră de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor 390 de companii este de 750 mld. lei, respectiv 37% din total. Dintre cele 390 de companii, 50 au pierderi, iar alte 340 au raportat profit, cu marje cuprinse între 0,1% şi 71%. Potrivit unui calcul realizat de ZF, 209 firme dintre cele cu profit

s-ar încadra în „definiţia“ prezentată de comunicatul PSD. Acest lucru înseamnă practic că deşi plătesc impozitul de 16% pe profit, valoarea netă a acestuia este sub valoarea luată în calcul dacă firmele ar plăti impozit pe 1% din cifra de afaceri.

O simulare realizată de ZF arată că statul ar încasa 5,3 mld. lei dacă ar aplica un impozit de 1% pe cifra de afaceri în cazul acestor companii, faţă de 1,7 mld. lei cât încasează acum ca impozit pe profit. Miza o reprezintă astfel în jur de 3,5 mld. lei.