Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional pentru regele Mihai.

Suveran al României în perioadele 1927-1930 şi 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 6 ani a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regenţă de trei persoane, formată din patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan.

Patriarhul şi Buzdugan îşi datorau locurile din cadrul regenţei lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituţie politică nouă şi provizorie care era regenţa s-a aflat la început sub dominaţia premierului liberal.

Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucţiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în ţară, avînd în vedere desele sale renunţări la tron. Deşi, conform Constituţiei, îl suplinea pe şeful statului, instituţia regenţei a devenit din ce în ce mai lipsită de autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat şi de PNŢ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Prin urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în ţară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

La 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I, depune jurământul de credinţă, după domnia lui Carol al II-lea. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944), regele Mihai I joacă un rol secundar în viaţa politică. Pe 24 ianuarie 1945, regele Mihai adresează preşedintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta ţării, dată fiind atitudinea reprezentanţilor sovietici, şi solicită o acţiune americană. Pe 6 martie 1945, regele acceptă guvernul Groza. În prezenţa regelui, a primului-ministru şi a altor miniştri se sărbătoreşte la Cluj, pe Câmpia Libertăţii, reîntregirea României. În 1945 regele este decorat cu ordinul Victoria, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică. A mai fost decorat cu Legiunea de merit de către SUA.

În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forţat să abdice; în aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor abrogă constituţiile din 1866 şi 1923 şi proclamă România republică, sub denumirea de Republica Populară Română.

Plecat din ţară, în iunie 1948 se căsătoreşte cu regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi, între 1950 şi 1956 în Marea Britanie, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964, şi urmează cursuri de broker pe Wall Street. După revoluţia din decembrie 1989, Mihai I încearcă să intre în ţară, dar autorităţile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paşti. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea guvernului Ciorbea, primeşte viză şi un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul ţării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Urmează o perioadă firească, cu regele şi membrii familiei regale prezenţi în viaţa publică şi culturală a ţării. Un punct culminant este discursul regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011, când a enumerat câteva valori fundamentale pe care niciun popor nu trebuie să le uite: libertatea, identitatea şi demnitatea.

Regele Mihai I şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta, principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia şi principesa Maria. Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, însă din pricina stării de sănătate regele nu a putut participa la ceremoniile de la Curtea de Argeş. Tot din cauza problemelor de sănătate, regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viaţa publică anul trecut.