Aşa cum arată Consiliul de administraţie al BNR din prezent ca şi propunerile pentru viitorul board arată că asistăm la o tranziţie a conducerii politicii monetare şi macroprudenţială din România de la generaţia mai în vârstă, pe care o reprezint eu, spre generaţii mai tinere, iar în final BNR va fi condusă de o generaţie mai tânără decât cea din prezent, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR la audierile din comisiile parlamentare pentru viitorul board al băncii centrale.

“Aşa cum arată Consiliul de administraţie din prezent, cel care mai este valid până pe 10 -11 octombrie, ca şi propunerile din faţa dvs este clar că asistăm la o tranziţie a conducerii politicii monetare şi macroprdenţiale din România de la generaţia mai în vârstă pe care o reprezint spre generaţii mai tinere. Procesul a început din 2019 de la fostul consiliu, continuă cu aceste propuneri şi în final cred că BNR va fi condusă de o generaţie mai tânără decât cea din prezent. O anumită continuitate este necesară, şi eu reprezint această continuitate ca şi dnul Georgescu (Florin Georgescu – în prezent prim-viceguvernator al BNR- n.red.). De ce este nevoie de această continuitate? Nu este nevoie doar de experienţă, este nevoie şi de continuitate în politică. La multe bănci centrale din lume continuitatea este prevăzută de lege, la noi  nu, dar schimbările nu se fac dintr-o dată, ci se fac treptat astfel încât nu întreg Consiliul de administraţie să fie schimbat în acelaşi timp. La BNR, unde avem o prevedere simplă privind CA-ul, s-a creat această cutumă să vină şi persoane noi în CA şi să se păstreze şi un număr de persoane vechi”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul Mugur Isărescu a fost întrebat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, sub 30%, despre adopţia monedei euro, situaţia inflaţiei ridicate, dar şi politica fiscală a guvernului.

Isărescu a fost singurul membru din conducerea BNR care a ţinut un discurs de prezentare a viitorului mandat şi căruia i-au fost adresate întrebări din partea aleşilor.

Alte declaraţii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care o bancă centrală poate să-l dea societăţii.

Am încercat să readucem stabilitatea preţurilor fără să periclităm stabilitatea financiară. În momentul de faţă o recesiune ar face mult rău situaţiei bugetare.

BNR îşi doreşte creşterea veniturilor dar acestea trebuie să ţină pasul cu creşterea productivităţii, altfel aceste venituri mai mari se vor vedea în inflaţie.

Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30%, din cauza faptului că firmele multinaţionale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare şi dobânzi mai mici. Totodată, multe din companiile româneşti nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forţăm băncile să dea credite, asta ar cauza o criză financiară.

BNR consideră că nu este fezabil în acest moment adoptarea monedei euro. Pentru intrarea în zona euro trebuie să corectăm deficitul bugetar la sub 3% şi este important de văzut în ce măsură acest obiectiv va putea fi atins în următorii ani fără intrarea în criză economică.

Această conducere a CA al BNR a mai păstrat doar 2 veterani – eu şi domnul Florin Georgescu (fost prim-viceguvernator în boardul precedent, votat pentru poziţia de viceguvernator în noul board al BNR-n.red.).

Între obiectivele pe care le-am urmărit este şi acela ca BNR să intre în mâini mai tinere, mai viguroase, şi cu experienţa necesară.

Este absolut necesar ca membri CA să capete un minim de experienţă în politica monetară.

Politicile monetară şi de macroprudenţialitate par simple, dar sunt complicate.

Legat de obiectivele în perioada următoare, avem obiectivul prevăzut de lege, respectiv stabilitatea preţurilor, care este bunul public cel mai de preţ pe care poate să îl dea o bancă centrală societăţii. Vom urmări ca şi în trecut să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să periclităm stabilitatea financiară.

Până în trecut s-a crezut că stabilitatea financiară vine odată cu stabilitatea preţurilor. Criza din 2008-2009 a dovedit că această teză nu este corectă.

În prezent, dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă ca o oglindă în deficitul extern.

Încercăm să dăm în jos inflaţia fără să creăm recesiune, aceasta a fost în trecut şi va fi şi în viitor.

Independenţa băncii centrale este o prevedere a tratatului european. Banca centrală nu poate primi instrucţiuni în elaborarea politicii monetare, dar nu înseamnă că suntem izolaţi într-un turn de fildeş şi nu discutăm cu Guvernul.