BNR face un reglaj fin şi este foarte atentă cu cât reduce fermitatea politicii monetare, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale. Politica monetară rămâne restrictivă, nu este prociclică şi nu stimulează prea mult economia, aceasta fiind stimulată suficient de politica fiscală, a explicat el.

Boardul BNR a decis în august să reducă pentru a doua şedinţă la rând dobânda-cheie la 6,5%, de la nivelul de 6,75% stabilit în iulie. Pe piaţa interbancară decizia a adus o scădere accentuată a dobânzilor, ROBOR la 3 luni coborând sub 5,6%.

“Au fost discuţii inclusiv de ce nu am luat decizia de reducere a dobânzii în luna mai. Am considerat că trebuie să ţinem dobânda mai mult timp sus. Am coborât şi noi dobânda pe măsură ce a coborât rata inflaţiei, cu o oarecare întârziere. Am păstrat dobânda mai mult timp sus. Politica monetară rămâne restrictivă. Nu folosim ideea că am început un ciclu de relaxare a politicii monetare pentru că avem dobânzi real pozitive faţă de trecut şi nu suntem prociclici. Având deficite mari, regula noastră este să păstrăm o anumită restrictivitate a politicii monetare. Nu este politica monetară prociclică, nu stimulăm prea mult economia, o stimulează suficient politica fiscală. Suntem foarte atenţi. Facem un reglaj fin. Suntem foarte atenţi cu cât reducem fermitatea. Politica monetară rămâne fermă”, a declarat guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Isărescu a explicat că BNR a redus dobânda acum pentru că în perioada de toamnă pot să apară factori perturbatori, care nu ar mai permite o astfel de decizie.

„Am redus dobânda ca să nu rămânem cocoţaţi cu rata de politică monetară undeva sus în perioada de toamnă când probabil va fi mai dificil sau vor fi factori perturbatori care pot bloca o mişcare de reducere a ratei. Gândiţi-vă că oricând poate să apară o mişcare de retragere de capitaluri. Avem cu ce să acţionăm, avem rezervă valutară, avem metode de a steriliza şi excedentul de lichiditate, putem să acţionăm, nu cred că vom putea să mergem pe o reducere a ratei de politică monetară într-un astfel de scenariu negativ”.

Prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2024 a fost revizuită în jos de BNR, de la 4,9% până la 4% iar pentru 2025 a fost ajustată de la 3,5% la 3,4%.

Aşteptările inflaţioniste au reintrat pe o pantă descendentă, a amintit Isărescu.

“Rata anuală a inflaţiei IPC este previzionată a reintra şi a se menţine în interiorul intervalului ţintei începând cu a doua jumătate a anului viitor. Tendinţa de reducere a ratei inflaţiei va continua pe cvasitotalitatea intervalului proiecţiei, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească vizibil în a doua parte a acestuia. Traiectoria este marcată de unele oscilaţii de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluţiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, efect favorabil în ianuarie 2025, corecţii tarife gaze naturale şi preţuri LFO în T2 2024, efect nefavorabil în T2 2025, majorare acciză carburanţi în iulie 2024, efect favorabil iulie 2025”.

Revizuirea este descendentă faţă de valorile proiectate în Raportul anterior în contextul unor evoluţii recente mai favorabile decât se preconiza.