După retragerea aşteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou preşedintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democraţii o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată.

Păstrând proporţiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.

Lumea deja îşi face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relaţiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creşterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China şi nu în ultimul rând pentru Rusia?

Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Dacă războiul din Ucraina se încheie acum, asta înseamnă că ruşii rămân cu ce au luat, unde s-au instalat deja, iar Ucraina va trebui să-şi lingă rănile. Fără sprijinul american, atât militar, economic şi politic, Ucraina lui Zelenski nu poate rezista. Europa nu poate susţine Ucraina de una singură.

Pentru că Europa nu are leadership politic (Franţa şi Germania au propriile probleme interne) şi nici economic – să nu uităm că Europa nu şi-a revenit încă din criza inflaţiei şi a dobânzilor mari, iar Germania se chinuie să revină pe creştere economică -, Trump va prelua iniţiativa. Mai ales că retorica lui politică este de a se confrunta cu cineva. Cu Putin şi Xi Jinping nu se poate confrunta pentru că vorbesc aceeaşi limbă.

Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiştii, va însemna o forţare a economiei americane, o presiune pentru scăderea dobânzilor, care va duce din nou la creştere a inflaţiei, un pachet de măsuri pentru business, care în final va duce şi mai mult la creşterea datoriei Statelor Unite, o ameninţare pentru întreaga lume globală, conform analizelor FMI.

Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume, de fapt americanii vor exporta această criză peste tot, aşa cum au făcut cu criza financiară din 2008.

Trump va presa Europa să-i cumpere şi mai mult armament, plătind astfel o poliţă de asigurare pentru situaţia în care Putin va dori să extindă conflictul armat dincolo de graniţele Ucrainei.

Nu ştiu ce va însemna pentru România din punct de vedere politic revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Istoric, România s-a înţeles bine cu republicanii – căderea comunismului pe vremea lui Ronald Reagan şi intrarea în NATO pe vremea lui Bush -, dar acum Casa Albă va fi acaparată mai mult de clanul Donald Trump decât de republicani.

Nu cred că angajamentele luate de Statele Unite, atât individual (baza Kogălniceanu nu este a NATO, ci face parte dintr-o înţelegere bilaterală cu americanii), cât şi prin intermediul NATO (întărirea flancului estic) vor cădea sub administraţia Trump, dar sigur vom cumpăra mai mult armament, mai ales că Trump va fi cu ochii pe ţările din Europa care nu vor aloca 2% din PIB pentru apărare (Anul trecut România nu a îndeplinit acest criteriu).

Dacă finanţele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului şi a creşterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimţi şi la Bucureşti. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ţine dobânzile la lei sus ca să se protejeze şi să nu iasă din ţară banii investiţii de către străini în titluri de stat româneşti.

Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria şi de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute şi mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achiziţiilor de armament.

Nu ştiu dacă trebuie să ne aşteptăm la mai multe investiţii străine americane, mai ales că România nu este neapărat o destinaţie pentru marii investitori americani – economie mică, piaţă de capital mică, piaţă bancară mică. Mai degrabă americanii lucrează prin proxy în domeniul economic – care acum sunt turcii, sud-coreenii, de exemplu.

Alegerile din Statele Unite sunt la începutul lunii noiembrie, aşa că noul establishment de la Casa Albă va urmări alegerile pentru Palatul Cotroceni, care sunt la finalul lui noiembrie şi începutul lunii decembrie.

Dar între timp, dacă Viktor Orban, liderul Ungariei, este deja văzut ca un prieten al lui Trump, noi poate ar trebui să ne împrietenim cu Donald Trump Jr. (cel care se spune că l-a ales pe J.D. Vance ca vice-preşedinte) şi să-l invităm din nou la vânătoare. Dacă în 2017 Donald Trump Jr. a venit să vâneze în Giurgiu mistreţi şi căprioare, poate acum vine să vâneze urşi, că tot avem prea mulţi.

Cel care a organizat partida de vânătoare la Giurgiu pentru fiul lui Donald Trump, este naşul de cununie a fiului lui Dragnea!