♦ Sunt 49 de companii care au depus proiecte pentru a accesa fonduri prin programul INVESTALIM ♦ Bugetul total al programului este de 590 milioane de euro pe patru ani, dar în prima sesiune s-au depus proiecte care au solicitat în total peste 600 milioane euro.

INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar derulat de Ministerul Agriculturii, a atras în prima sesiune 49 de proiecte cu o valoare totală de peste 6 miliarde de lei (peste 1,2 mld. euro), companiile cerând în total o finanţare de peste 3 miliarde de lei (peste 600 mil. euro), în condiţiile în care aceasta este valoarea totală a finanţării pe care statul poate să o acorde pe toată perioada programului, care se derulează pe o perioadă de patru ani. Bugetul total al INVESTALIM este de circa 590 de milioane de euro, adică aproape 148 mil. euro pe an.

În această se­siune, s-au depus două proiecte care au solicitat un ajutor de stat de peste 47 de milioane de euro şi unul care solicită peste 45 de milioane de euro, practic aproape tot bugetul disponibil.

„Este clar că măsura are nevoie de alţi bani pentru a-şi atinge scopul, adică pentru ca industria să aibă capacitatea de a acoperi toată piaţa. Nevoia pieţei este mare. Dacă se implementează aceste proiecte ca şi investiţii noi, nu de înlocuire a capacităţilor vechi, se creează câteva sute de locuri de muncă ceea ce este benefic. Însă, ideea de bază a INVESTALIM era de a crea investiţii noi, iar mulţi din cei care au depus proiecte sunt jucători mari care la prima vedere pare că vor face investiţii de înlocuire de capacităţi de producţie“, crede Cosmin Măglaş, fondator şi CEO al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

Practic, în contextul în care România are un deficit doar pe alimente precum carne, lactate, lapte, fructe,legume şi alimente procesate de aproape 6 miliarde de euro, INVESTALIM nu poate acoperi decât o foarte mică parte din nevoia pieţei de producţie de alimente. Cel mai mare deficit este în sectorul cărnii, iar în INVESTALIM firmele care investesc în acest domeniu primesc punctaj mai mare, la fel ca în cazul prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, dar şi prelucrării zahărului. Astfel, pe lista firmelor care au depus proiecte de investiţii prin programul derulat de Ministerul Agriculturii se află nume mari precum Cris-Tim Family Holding, Ana&Cornel, Aaylex Prod sau Aldis. De altfel, Cris-Tim Family Holding, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de mezeluri, a depus al treilea cel mai mare proiect ca valoare a investiţiilor, compania controlată de familia Timiş având un proiect de 378 de milioane de lei (peste 76 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro.

Ana&Cornel, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, a depus un proiect de circa 279 mil. lei (peste 55 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de circa 192 mil. lei (peste 38 mil. euro).

„Proiectul de investiţii se referă la înfiinţarea unei noi capacităţi de producţie prin construcţia unei hale de producţie şi achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi.

Achiziţiile propuse prin proiect vor conduce la desfăşurarea unui proces tehnologic nou, independent din punct de vedere tehnologic, cu amplasarea utilajelor şi echipamentelor într-o nouă hală de productie, ceea ce va crea o nouă capacitate de producţie. Noua hală de procesare va fii localizata în Judetul Prahova, Oras Mizil, Strada Bariera Amaru nr. 1“, a spus pentru ZF Carmina Luca, director general al Carnia, compania care se creează produsele Ana&Cornel şi operează magazinele cu acelaşi nume. Ea adaugă că prin crearea unei noi capacităţi de producţie, compania Ana&Cornel va creşte numărul de angajaţi, prin crearea a 200 de noi locuri de muncă permanente, care vor deservi unitatea nou creată de producţie a societăţii.

„În cazul în care nu vom obţine avizul pentru fondurile INVESTALIM investiţia este incertă“, a precizat Carmina Luca.

Cel mai mare proiect de investiţii a fost depus de VIVENDI FOOD S.R.L. , o companie din judeţul Olt, cu activitate în Intermedieri in comertul cu produse diverse  (cod CAEN 4619), cu afaceri de 64 de milioane de lei în 2022. Compania este controlată de Răzvan Mihai Ţigănilă, conform datelor de pe termene.ro. Vivendi Food SRL a depus un proiect de 406 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 235 milioane de lei (circa 48 mil. euro). Următorul proiect depus ca şI valoare este al companiei BARRET FAMILY S.R.L. cu sediul în Vâlcea, care se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase . Compania a avut o cifră de afaceri de 111 milioane de lei în 2022 şI este controlată de Iancu Victor. Compania a depus un proiect de investiţii de 404 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 234 de milioane de lei (circa 48 mil. euro), mai arată datele de pe site-ul AFIR.

Al treilea cel mai mare proiect depus a fost de către Cris-Tim Family Holding, companie controlată de familia Timiş, care a solicitat un ajutor de stat în valoare de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro) pentru un proiect de investiţii de 378 mil. lei.

Practic, din bugetul de 148 de milioane de euro aferent primei sesiuni INVESTALIM (27.11.2023- 27.12.2023), se pot finanţa doar trei proiecte.

Printre companiile care au depus proiecte de investiţii se află şi Lidas (panificaţie), Microfruits (legume şi fructe), Abund Berry (fructe de pădure), Global Grain International (trading de cereale şi producţie de ulei).

Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, spunea anterior pentru ZF că vrea să investească 30 de milioane de euro într-un spaţiu nou de depozitare şi într-o fabrică de procesare - deshidratate şi congelate, investiţia susţinută cu fonduri INVESTALIM.

„Eu cred că este un program foarte util pentru că practic nu ai alte alternative în acest do­meniu. E o măsură foarte flexibilă compa­rativ cu altele derulate prin intermediul AFIR, iar pentru investiţii aşa mari în industria alimentară nu există alte pro­grame“, spunea el.

Obiectivul INVESTALIM este de a sprijini investiţiile cu impact mare în economie, iar punctajul se calculează în funcţia de valoarea investiţiei, investiţia iniţială (dacă este schimbare de domeniu de activitate, extinderea capacităţii de producţie existente sau înfiinţarea unei nou unităţi de o nouă întreprindere), de sectoarele de activitate, de locaţia realizării investiţiei, dar şi de rentabilitate.