01

Cât se va mai deprecia moneda naţională?

Leul s-a aflat miercuri în cea de-a şaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro (înainte de închiderea ediţiei, miercuri, 23.01) de 4,7569 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de ziua anterioare. Cursul este influenţat de dezechilibrele din comerţul exterior, dar şi de mediul politic, iar deprecierea va continua.

Analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%.

4,7569

reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro miercuri, 23.01 înainte de închiderea ediţiei, ca urmare a unei

creşteri de 0,91% faţă de marţi, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda naţională

02

Cât va mai creşte ROBOR? Ce indicator i−ar putea lua locul?

Indicatorii ROBOR şi-au continuat galopul de la începutul anului.

Toţi indicatorii ROBOR importanţi au revenit miercuri (23.01, înainte de închiderea ediţiei) pe creştere, după o zi de stagnare, iar trei dintre aceştia au înregistrat un avans important, arătau datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni, de pildă, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,03% pe an, de la 2,97% cu o zi în urmă. Ratele ROBOR la trei luni şi la şase luni au devenit motiv de conflict între bancheri şi politicieni şi referinţa aflată la baza noii taxe pe activele băncilor. Politicienii au susţinut că acest indice al dobânzilor interbancare este manipulat printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, ca să-şi majoreze profitul, având în vedere că dobânzile variabile la creditele în lei sunt legate de ROBOR. Pe de altă parte, reprezentanţii băncilor spun că politicienii fac acuzaţii fără fundament, construite pe neadevăruri.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, iar indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR. 

03

Câte bănci vor pleca din România până la finalul anului?

Potrivit unui studiu de impact privind „taxa pe lăcomie” (taxa pe activele bancare) al BNR, anul acesta, doar 4 din cele 23 de bănci din ţară vor mai avea profit, iar efectele vor fi resimţite şi de români. În primul rând, vor creşte dobânzile pentru cei un milion de datornici, însă vor întâmpina probleme şi cei care vor vrea să se împrumute. Studiul estimează o pierdere de 680 milioane lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020. În contextul în care băncile reprezintă cel mai mare finanţator din România, o scădere a profitului ar avea consecinţe în lanţ în economie: investitorii vor căuta alte pieţe mai atractive şi mii de angajaţi ar putea fi disponibilizaţi. Reacţiile bancherilor nu au întârziat să apară: Sergiu Manea, CEO-ul Băncii Comerciale Române (BCR), cea mai mare bancă locală din punctul de vedere al activelor, a declarat recent că banca ia în calcul să îşi amâne planurile de investiţii, ca urmare a introducerii noii taxe pentru bănci. În acest context, sunt de luat în calcul şi decizii mai radicale ale grupurilor bancare prezente pe piaţa locală – inclusiv exitul.

04

Ce se va întâmpla cu Pilonul II de Pensii?

După discuţiile din ultimii ani legate de naţionalizare, OUG 114 a adus noutăţi şi pentru sistemul de pensii.Într-o măsură ce poate fi discutată drept dăunătoare pentru sistemul de pensii Pilon II, statul a eliminat componenta de contribuţie la pensie de 3,75% pentru anumiţi angajaţi.

În cazul companiilor din construcţii, care au o cifră de afaceri formată exclusiv din activităţi de construcţii, iar aceste activităţi depăşesc 80% din totalul cifrei de afaceri, angajaţii beneficiază şi de alte facilităţi: se elimină impozitul de venit de 10% pentru salariaţi, se elimină contribuţia la sănătate (dar salariaţii încă beneficiază de sistemul public de sănătate), se reduce contribuţia la pensie de la 25% la 21,25% – adică se elimină exact componenta de pensie facultativă, 3,75%, potrivit specialiştilor. Ne îndreptăm treptat spre dispariţia acestui fond?

"Noi uităm că nu vorbim numai de această ordonanţă (ordonanţa 114⁄2018 − n.red.). Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei iniţiative care au trecut de Parlament, plus o altă iniţiativă legată de recunoaşterea sau nu a provizioanelor. Toate aceste iniţiative care vin cu cadenţă creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul financiar−bancar, ci pentru economie˝,

Sergiu Oprescu, Alpha Bank

05

La ce nivel va ajunge deficitul comercial al României?

Deficitul comercial a ajuns în primele zece luni ale anului trecut la 11,8 miliarde de euro, în creştere cu 15,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 (plus 1,6 mld. euro). Acesta a fost cel mai înalt deficit înregistrat la zece luni din an din 2009 încoace, indică datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Ce urmează?

06

Cât de dependentă energetic va fi România În 2019?

România a ajuns dependentă în proporţie de 20% de importurile de energie, iar procentul ar putea să crească, în contextul în care pe piaţa locală a devenit mai ieftin să aduci energie de peste graniţe decât să o produci aici.

Creşterea importurilor de energie a venit după rezol­varea problemelor de la Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbuni, care generează în mod normal 25% din producţia de energie.

După întoarcerea minerilor la cele 10 cariere ale companiei,  România a avut nevoie de circa

1.800 MW suplimentari, recordul acestui an (până la închiderea ediţiei - n.red.), în mai multe intervale orare, pentru a-şi aco­peri o cerere aflată în limite normale pentru această perioadă.

Cu aceste premise de început de an, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla în restul anului.

07

Va începe Ford producţia unui model nou de maşină la Craiova?

Ford a confirmat anul trecut o investiţie suplimentară de 200 de milioane de euro şi adăugarea unui număr de 1.500 de locuri de muncă dedicate producţiei unui al doilea vehicul la fabrica sa din Craiova.

Noul vehicul s-ar adăuga actualului SUV de clasă mică Ford EcoSport şi motorului 1.0 EcoBoost, ambele produse deja la fabrica din Craiova. Pentru a sprijini producţia noului vehicul, Ford România va angaja aproximativ 1.500 de operatori de bază şi calificaţi pentru al treilea schimb. Forţa de muncă actuală de la uzina de clasă mondială care asamblează vehicule şi motoare – mai mult de 4.400 de angajaţi – va fi astfel suplimentată, totalul ajungând la aproximativ 5.900 de angajaţi. Compania anunţa în primăvara anului trecut că noul model şi data de start a producţiei acestuia vor fi confirmate în apropierea momentului lansării acestuia – ar putea fi 2019?

08

Care va fi deficitul bugetar la finalul lui 2019?

Deficitul bugetar de la finalul lui 2019 va trece, probabil, de pragul maximal de 3% cerut de instituţiile europene. Fiind vorba de un an electoral, am putea asista la măriri de salarii sau pensii, iar asta va duce atât la creşterea datoriei publice, cât şi a deficitului bugetar.

09

Ce alte taxe va introduce Guvernul?

Pachetul de măsuri fiscale bugetare prin care guvernul „vrea să susţină şi să aducă bunăstare românilor”, anunţat spre finalul anului trecut, inclusiv mult discutata „taxă pe lăcomie” (pe activele bancare), precum şi taxe noi pentru companiile din sectorul energetic, de telecomunicaţii şi industria jocurilor de noroc, ne face să ne întrebăm ce noi taxe ar putea anunţa guvernul anul acesta.

10

Vine criza?

„Anul acesta se profilează şi apariţia unui set de dezechilibre – adâncirea deficitelor de cont curent şi bugetar, dar şi creşterea inflaţiei, care ar trebui gestionate într-o manieră transparentă şi consecventă. În timp ce indicatorii macroeconomici cel mai probabil vor fi robuşti, mare parte din evoluţia lor va depinde de capacitatea statului de a atrage, facilita şi gestiona investiţii, pe măsură ce nevoia de fluxuri de investiţii – inclusiv prin absorbţia de fonduri UE – va deveni mai pronunţată”, spune una dintre declaraţiile recente referitoare la conturarea unei noi crize la orizont – de data aceasta a lui Johan Meyer, CEO-ul Franklin Templeton Investments. România a fost în 2018 una dintre economiile cele mai performante din Uniunea Europeană, cu o creştere estimată a PIB real de 4% y-o-y. Cu toate acestea, după un avans record şi o accelerare semnificativă în ultimii ani, economia României se îndreaptă acum spre un viitor incert. Schimbările fiscale neaşteptate din sectoare esenţiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă să afecteze serios potenţialul de creştere al ţării, spune managerul.

11

Cine il va înlocui pe Mugur Isărescu la conducerea BNR?

Mugur Isărescu primea pentru cinci ani, cel de-al cincilea mandat pentru funcţia de guvernator pe 16 mai 2014, iar acest mandat se va încheia în 2019. El îndeplineşte această funcţie din 4 septembrie 1990, cu întrerupere de un an (decembrie 1999 – decembrie 2000), când a fost prim-ministru. Cine va fi următorul guvernator al BNR?

12

Care va fi noul unicorn al ţării?

După ce UiPath a devenit primul unicorn de pe piaţa locală, ne întrebăm ce altă companie de tehnologie ar putea să atingă acest statut. Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 1 miliard de euro (anul trecut, compania a fost evaluată la peste 689 milioane de euro), însă producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică nu respectă întocmai definiţia unicornului, nefiind un start-up.

13

Ce fac fraţii Pavăl cu noua companie tip holding cu un capital de 1 miliard de euro?

Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii retailerului Dedeman, au înfiinţat în decembrie anul trecut Pavăl Holding, o companie cu un capital social de un miliard de euro, cea mai mare deţinere directă a unor antreprenori români. Pavăl Holding este cea mai mare companie înfiinţată în 2018 după valoarea capitalului social şi este deţinută de Dragoş Pavăl în proporţie de 60% şi de Adrian Pavăl de 40%. Fraţii Pavăl au realizat în ultimii doi ani mai multe achiziţii, de la pachete de acţiuni în companii energetice la clădiri de birouri. Dedeman a cumpărat în 2018 proiectul The Bridge, în cea mai mare tranzacţie de office de pe piaţa locală, evaluată la 200 de milioane de euro. Ei controlează însă şi 59% din producătorul de cărămizi Cemacon, dar deţin şi pachete de acţiuni în cadrul companiilor energetice Electrica, Transelectrica şi Conpet. 

˝Am înfiinţat firma holding pentru flexibilitatea pe care ţi−o oferă această structură în dezvoltarea de noi investiţii ale grupului nostru, dar şi pentru că dorim să ne organizăm să ne structurăm mai bine pe linii de business încât să fim mai eficienţi. Nu intenţionăm să ne listăm la bursă. Pavăl Holding va deţine toate participaţiile pe care le controlăm în prezent˝, Dragoş Pavăl

14

Va ieşi Telekom de pe piaţa locală?

Grupul elen OTE, prin intermediul căruia gigantul german Deutsche Telekom (DT) controlează Telekom România, a infirmat recent informaţiile potrivit cărora ar fi demarat negocieri pentru vânzarea grupului format din fostele companii Cosmote şi Romtelecom cu afaceristul bulgar Spas Roussev, însă pe piaţă zvonurile că nemţii ar fi luat decizia de a ieşi de pe piaţa locală persistă. Subiectul exitului DT de pe piaţa din România, care a început să se vehiculeze anul trecut, a revenit brusc pe piaţă săptămâna trecută după ce omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a preluat de la grecii de la OTE şi nemţii de la DT subsidiara din Albania, a afirmat pentru Capital.bg că se află în discuţii şi pentru achiziţia Telekom România. „Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani. Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia“, a declarat Roussev.

15

Câte fabrici se vor mai închide? 

Luna aceasta, producătorul elveţian  Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum, a anunţat oficial că va închide fabrica din Timişoara. Demersurile au început, procesul urmând a fi finalizat până la sfârşitul lunii mai 2019; închiderea fabricii va afecta jumătate din cei 860 de salariaţi din România, iar compania va muta inclusiv producţia napolitanelor Joe, marcă românească preluată de Nestlé, în Ungaria. Închiderile de fabrici au fost constante ale ultimilor ani: în 2017, Dräxlmaier a închis o fabrică ce avea 800 de angajaţi în Piteşti, iar anul trecut, producătorul românesc Lemarco Cristal din Urziceni a fost închis pe motiv că nu era competitiv. 

16

Ce investiţii noi vor mai veni pe piaţa locală?

​În timp ce unele companii au anunţat închideri de fabrici, există şi motive de optimism: anul acesta de pildă, producătorul de electrocasnice Arctic, controlat de grupul turc Arcelik, va porni producţia de maşini de spălat în noua fabrică a companiei din localitatea Ulmi, judeţul Dâmboviţa.

Noua unitate de producţie va realiza în 2019 circa 1,1 milioane de electrocasnice, pentru ca în următorii ani cifra să se dubleze. Această nouă investiţie de peste 100 de milioane de euro, din care o treime este ajutor de stat, va susţine creşterea businessului Arctic pe piaţa locală până spre valoarea de 1 mld. euro, conform estimărilor ZF.

Grupul german Daimler, care deţine marca Mercedes-Benz şi este în top trei cei mai mari exportatori din economia românească, porneşte luna viitoare producţia unei noi cutii de viteze la Sebeş pe lângă cea automată cu nouă trepte, marcând astfel cea de-a doua extindere a producţiei sitului din judeţul Alba din ultimele şase luni.

Ce fabrici ar mai putea veni în România? Christophe Dridi, noul director general al Group Renault România şi al Automobile Dacia, a declarat luna aceasta că vrea să crească gradul de integrare locală a maşinilor produse la Mioveni şi discută cu mai mulţi furnizori posibilitatea de a-i atrage pe piaţa locală – astfel, numărul producătorilor din automotive ar putea creşte. 

17

Cine ar putea să îşi mai vândă compania?

Piaţa serviciilor medicale şi farma a fost una dintre cele mai căutate în ultimii ani, investitorii strategici şi financiari preluând lanţuri de farmacii, distribuitori farma, clinici şi spitale din România. Domeniul a fost urmat de telecom – în luna mai a anului trecut, grupul american Liberty Global a anunţat oficial – după îndelungi speculaţii – vânzarea operaţiunilor din România, Germania, Ungaria şi Cehia către grupul britanic Vodafone. Va continua trendul sau vor urma vânzări spectaculoase pe alte segmente? Compania de consultanţă şi audit Deloitte România anunţă că piaţa de fuziuni şi achiziţii va înregistra circa 100 de tranzacţii în 2019 şi va continua să reflecte trendul din ultimii zece ani.

De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România la 40 - 50 de milioane de euro, peste media de 40 de milioane de euro din ultimul deceniu.

18

Câte restaurante noi se mai deschid?

Nici nu a început bine anul, că ştirile referitoare la deschideri de restaurante nu contenesc să apară: de la Therme, care a anunţat săptămâna trecută deschiderea unui restaurant în cadrul complexului de relaxare în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, şi până la cel mai nou restaurant din Floreasca, Ora Experience, rezultatul unei investiţii de 150.000 de euro, al omului de afaceri Bogdan Cervenschi.

În 2019 şi-a anunţat revenirea pe piaţa locală lanţul de restaurante fast-food Burger King (adus de polonezii de la Amrest); Gregory's, care deţine deocamdată o unitate în Pipera, şi-a anunţat extinderea spre finalul anului trecut; la fel şi grupul românesc de restaurante Il Calcio, care vrea un al treilea restaurant.

19

Ce se va întâmpla cu prima casă?

Plafonul acordat garanţiilor pentru programul Prima casă va fi de 2 miliarde lei în 2019, la un nivel similar cu anul 2018, contrazicând astfel tendinţele de scădere înregistrate în anul anterior. Pe de altă parte însă, programul Prima casă ar putea să nu mai fie susţinut de bănci, ca urmare a faptului că ratele de dobânzi sunt mai mici faţă de cele standard, iar împărţirea riscului cu clientul este mai mare pentru bancă, de vreme ce avansul este mai mic faţă de creditele ipotecare de listă.

20

Cât va mai costa benzina?

Preţul benzinei va stagna sau va scădea în 2019, apreciază analiştii citaţi de ZF, comform tendinţei de la finalul anului 2018.

21

Vor începe căutările de gaze în Marea Neagră?

OMV şi Exxon trebuie să anunţe în trimestrul I din 2019 dacă zăcământul de gaze este comercial. Exxon şi OMV-Petrom ar putea hotărî în acest an să facă exploatare şi producţie în Marea Neagră. 

22

Câţi KM de autostradă va avea România ÎN 2019?

Potrivit informaţiilor transmise agenţiei Mediafax de CNAIR (Comisia Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) la începutul anului, România ar urma să aibă 118 km noi de autostradă, depinzând însă de constructori; Asociaţia Pro Infrastructura contrazice însă acest obiectiv şi oferă ca variantă fezabilă inaugurarea a 43 de km de autostradă.

23

Câţi români vor mai pleca din ţară?

Deputatul PNL Marilen Pirtea a declarat recent că 500.000 de tineri au plecat din România în ultimii zece ani din cauza „exodului alimentat de guvernarea PSD-ALDE”, precizând că există decalaje mari între aşteptările cetăţenilor şi slaba calitate a vieţii. Doar în 2017 din România au emigrat aproape 220.000 de persoane, potrivit datelor INS, iar numărul românilor plecaţi în străinătate în ultimele două decenii a ajuns la peste 3,6 milioane, cei mai mulţi fiind în prezent în Italia şi în Spania. 

24

Vor mai reuşi companiile să facă 100.000 de noi angajări ?

Numărul de salariaţi va depăşi 5 milioane de persoane, dar economia nu va mai putea angaja peste 100.000 de noi angajaţi în 2019 pe fondul deficitului de candidaţi. Or, potrivit lui Dragoş Petrescu, preşedintele Asociaţiei HORA (patronatul restaurantelor), doar deficitul de personal din industria restaurantelor ajunge la 50.000 de persoane anul acesta.

25

Cum va evolua consumul?

După boomul consumului de anul trecut, specialiştii anticipează o încetinire a acestuia. Spre exemplu, reprezentanţii industriei financiare care s-au reunit la mijlocul lunii ianuarie la Viena, la evenimentul dedicat lor, Euromoney, anticipau o scădere a inflaţiei şi temperarea creşterii cursurilor valutare pe fondul majorărilor salariale care au dus la creşterea puterii de cumpărare, la creşterea consumului şi la susţinerea creşterii economice. Ei spuneau că Europa Centrală şi de Est nu mai poate creşte prin consum, prin creşterea salariilor, fără să aibă o productivitate mare în spate. 

26

Cine va candida, în 2019, pentru funcţia de preşedinte al României şi cine va câştiga alegerile?

Alegerile din 2019 nu poartă o miză la fel de mare ca şi cele de anul viitor, atunci când se va decide componenţa parlamentară. Cu toate acestea, o victorie a lui Klaus Iohannis poate însemna încă cinci ani de conflicte între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni. Cum niciun alt partid nu a desemnat încă un contracandidat, un nou mandat pentru Iohannis pare a fi varianta cea mai plauzibilă.

27

Ce partid european va deţine majoritatea în Parlamentul European după alegerile din luna mai?

Alegerile europarlamentare din luna mai vor aduce clarificări în ceea ce priveşte ascensiunea partidelor eurosceptice sau stabilitatea coaliţiei actuale, în fruntea căreia se află Partidul Popular European. Dispariţia de pe scena publică a unor partide precum Frontul Naţional (Franţa) ar trebui să limiteze accesul partidelor extremiste în forul legislativ european; Parlamentul European va avea, cel mai probabil, o structură similară cu a celui de astăzi.

28

Ce partid va câştiga alegerile europar−lamentare desfăşurate pe teritoriul României?

Fiind un partid de masă, PSD are cele mai mari şanse să câştige şi alegerile europarlamentare din luna mai, în ciuda protestelor populare din ultimele luni. Şansa partidelor mici, aşa cum este noua formaţiune PLUS a lui Dacian Cioloş, este de a aduce la vot cât mai mulţi „votanţi ocazionali" - acel segment de alegători care se prezintă rar la cabina de vot şi care poate modifica rezultatul final. Acest aspect e cu atât mai important în cadrul alegerilor europarlamentare, când prezenţa la vot e una extrem de scăzută.

29

Cine o să fie şeful Comisiei Europene după alegerile europarlamentare din mai 2019?

Şefia instituţiilor europene se împarte între partidele care înregistrează cele mai bune rezultate la alegerile europarlamentare; este de aşteptat, prin urmare, ca Partidul Popular European (cea mai mare formaţiune din Parlamentul European) să primească un nou mandat de preşedinte al Comisiei Europene, chiar dacă acesta e în prealabil propus de liderii statelor membre. Un scenariu plauzibil e acela în care Jean-Claude Juncker va rămâne, timp de 5 ani, în fruntea organului executiv al UE.

30

Cum o să iasă România după cele 6 luni de preşedinţie a Consiliului UE?

Cel mai important dosar al României (excluzând Brexitul) este negocierea exerciţiului financiar 2021-2027. Interesele noastre sunt legate în special de fondurile de coeziune, iar presiunea tot mai mare pe o condiţionare a acestora în funcţie de respectarea valorilor europene poate deveni un subiect de controversă în timpul discuţiilor. Ca imagine, România – dacă va reuşi să organizeze cu succes summiturile şi întâlnirile formale – va avea de câştigat la finalul celor 6 luni.

31

Va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană până la finalul anului?

Este probabil întrebarea momentului, mai ales după înfrângerea istorică suferită de Theresa May pe

15 ianuarie. Premierul britanic trebuie să negocieze atât cu liderii europeni cât şi cu parlamentarii din Regatul Unit, încercând să găsească o cale de mijloc care să permită ieşirea din Uniunea Europeană în termeni avantajoşi. Principala miză e accesul pe piaţa unică europeană, o piaţă cu peste 500 de milioane de clienţi (în jur de 440 de milioane după ieşirea Marii Britanii).

32

Va rămâne Donald Trump preşedintele Statelor Unite până la finalul acestui an?

Pe măsură ce ancheta condusă de procurorul special Robert Mueller avansează, tot mai mulţi democraţi înaintează varianta suspendării lui Donald Trump din funcţia de preşedinte al Statelor Unite. E un scenariu greu de imaginat, dar şi situaţia lui Donald Trump e una fără precedent. Acuzaţiile legate de colaborarea cu agenţi ruşi ar putea, odată dovedite, să aducă finalul mandatului său la Casa Albă. Toate aceste acuzaţii există însă încă de la preluarea funcţiei, iar Trump a reuşit să reziste în Biroul Oval.

33

Cum va evolua războiul comercial dintre Statele Unite şi China?

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, declara, la finalul anului trecut, că Statele Unite sunt angajate într-un proces de a convinge China să se comporte precum o naţiune normală în ceea ce priveşte comerţul". Liderul chinez, Xi Jinping, nu pare impresionat de ameninţările americanilor, iar negocierile dintre cele două state se află într-un punct mort. E de aşteptat, prin urmare, ca tarifele aplicate reciproc să crească în continuare până la momentul în care una dintre cele două mari puteri va fi dispusă să facă un compromis.

34

Vom asista la semnarea unui acord de pace istoric între Statele Unite şi Coreea de Nord?

Întâlnirea de anul trecut dintre Kim Jong-un şi Donald Trump a fost un moment istoric, care a semnalizat atât deschiderea Coreei de Nord către Vest, cât şi cea a lui Donald Trump către negocieri extinse. Semnarea unui acord de pace reprezintă doar o chestiune de timp, iar 2019 poate fi anul care să aducă normalizarea situaţiei în acea regiune din Asia.

35

Vor rămâne Statele Unite în NATO?

Preşedintele Donald Trump a analizat în mai multe rânduri, în anul 2018, posibilitatea retragerii Statelor Unite din alianţa nord-atlantică. Principalul său motiv de nemulţumire este faptul că partenerii din alianţă nu alocă suficienţi bani apărării. Decizia de a ieşi din NATO ar fi însă una extremă şi cu efecte pe termen lung, aşa că Trump va rămâne, probabil, doar la stadiul de critici.