Cea mai recentă rundă de sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, venite ca răspuns la războiul declanşat de Putin în Ucraina, începe să se resimtă în economia ţării, scrie CNBC.

Ministrul rus de Finanţe Anton Siluanov le-a spus marţi jurnaliştilor că un plafon al preţului petrolului impus de marile economii ale G7 (Grupul celor şapte), precum şi de Uniunea Europeană şi Australia, reduce veniturile din exporturile Rusiei şi ar putea duce la creşterea deficitului bugetar al Moscovei la mai mult de 2%, procentul estimat pentru anul viitor.

Plafoanele de preţ pentru exporturile de petrol brut şi rafinat ale Rusiei ar putea forţa Kremlinul să reducă producţia cu între 5% şi 7% anul viitor, a declarat vineri agenţia de presă RIA, citată de viceprim-ministrul Alexander Novak. Cu toate acestea, Moscova ar trebui să poată finanţa deficitul prin emisiunea de obligaţiuni interne şi fondul său de rezervă, au sugerat oficialii.

De asemenea, cele 27 de ţări ale UE au convenit în iunie să interzică achiziţionarea ţiţeiului rusesc începând cu 5 decembrie.

„Este încă prea devreme pentru a evalua pe deplin impactul plafonului G7 al preţului petrolului şi al interdicţiei UE asupra importurilor de ţiţei rusesc, care a intrat în vigoare la 5 decembrie, dar primele semne sugerează că economia Rusiei începe să se simtă afectată”, a spus Nicholas Farr, economist specializat în dezvoltare la Capital Economics.

„Cantităţile mari de date analizate arată că exporturile de petrol rusesc au scăzut de când au fost introduse sancţiunile, iar diferenţa dintre preţurile ţiţeiului Brent faţă de preţurile petrolului din Urali s-a extins la un maxim al ultimelor şase luni”.

Farr a sugerat că acest lucru va agrava impactul asupra veniturilor energetice ale Rusiei din cauza scăderii preţurilor globale din ultimele luni. Benchmark-ul Brent crud a scăzut de la un vârf de aproximativ 98 dolari pe baril în octombrie la aproximativ 77 dolari la începutul acestei luni, revenind la aproximativ 84,50 dolari/baril până marţi dimineaţă în Europa.

Între timp, rubla rusă a scăzut cu aproape 10% faţă de dolar săptămâna trecută, făcând-o de departe cel mai prost performer dintre ţările emergente după ce anterior sfidase aşteptările pentru o mare parte a anului.

Farr a sugerat că o consecinţă cheie a slăbirii rublei va fi presiunea ascendentă asupra inflaţiei din cauza costurilor mai mari de import. Banca Rusiei (CBR) şi-a încheiat ciclul de reduceri ale ratei dobânzii în octombrie şi, după ce şi-a menţinut politica monetară neschimbată în decembrie, a avertizat că riscurile inflaţioniste „prevalează” asupra celor dezinflaţioniste.

Dacă rubla continuă să scadă în 2023, Farr a sugerat că CBR ar putea fi forţată să analizeze reintroducerea majorărilor ratelor pentru a menţine inflaţia sub control, iar Capital Economics consideră că erodarea rezistenţei Rusiei la sancţiunile occidentale va apărea ca o temă cheie a anului 2023.

„Rusia a beneficiat în mod semnificativ de creşterea termenilor săi de schimb (TOT) de la preţurile ridicate ale mărfurilor în 2022, dar... acest sprijin pentru economie pare acum să se estompeze”, a declarat Farr vineri.

„Credem că economia Rusiei va suferi o nouă contracţie în 2023. Între timp, scăderea veniturilor din energie înseamnă că bilanţul Rusiei va fi supus stresului.”

Fiind un pilon cheie de putere pentru economia rusă în acest an, Capital Economics se aşteaptă ca excedentul de cont curent să „scadă rapid în lunile următoare”.

„Există un risc mare ca din 2024 să fie necesară o reechilibrare externă mare, ceea ce va menţine creşterea extrem de lentă”, a adăugat acesta.