Peste 35 de microberării artizanale şi-au făcut loc în ultimii ani pe piaţa berii din România, o industrie unde vânzările sunt estimate la peste 2 miliarde de euro. Dintr-o industrie care a fost martoră după Revoluţie a unui fenomen al închiderilor de fabrici, piaţa berii din România primeşte acum o nouă gură de oxigen, venită din partea micilor afaceri.

„Este absolut îmbucurătoare tendinţa pe care o vedem. Sunt în prezent circa 40 de start-up-uri în industria berii, iar unele au trecut chiar de această etapă. Credem că este un fenomen foarte sănătos pentru că reflectă racordarea consumatorului român şi a tendinţelor sectorului de bere la ceea ce vedem pe plan european şi global şi nu de azi, ci de 10-15 ani. În plus, toată această ofertă care vine în piaţă aduce un plus de valoare şi de experienţă senzorială consumatorului, readucându-i interesul asupra acestei categorii. Şi jucătorii mari sunt încrişi în acest trend”, spune Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs al Ursus Breweries, liderul pieţei de bere din România. Ursus Breweries are în portofoliu cel mai vândut brand de bere din România, Timişoreana, care are o istorie de 300 de ani.

România avea în 1994 circa 125 de fabrici de bere, însă ajunsese în 2011 să aibe mai puţin de 20 de astfel de unităţi de producţie, dintre care două microberării, conform datelor Asociaţiei Berarii Europei. Declinul numărului de fabrici vine în condiţiile în care după ’90 fabricile cu tradiţie au fost privatizate, iar cumpărătorii au început să reoganizeze operaţiunile de pe plan local. Practic, aceştia au centralizat producţia în câteva unităţi.

În acelaşi timp, accentul pe preţ a determinat o explozie a vânzărilor la bere la PET (ambalaj din plastic), un segment pe care au intrat şi cei patru giganţi – Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB – Tuborg), companii care au în prezent o cotă de 70-80% din piaţă, conform estimărilor Business Magazin pe baza ultimelor date disponibile. Însă ultimii ani au adus cu sine şi creşterea vânzărilor de bere premium, iar românii au început să devină tot mai curioşi să testeze tipuri de bere pe care le-au mai degustat în călătorii în Belgia, Germania sau SUA. Astfel, în 2017 funcţionau circa 45 de fabrici de bere, dintre care aproximativ 30 de microberării.

„Consumatorii categoriei de bere s-au săturat să găsească aceeaşi bere la toate restaurantele. Vor să experimenteze. Toţi oamenii se mută şi caută experienţe, produse noi”, spunea recent Laurenţiu Bănescu, cofondatorul companiei Fabrica de Bere Bună, care produce în judeţul Prahova berea Zăganu.

Microberăriile artizanale au început o adevărată revoluţie în anii ’70 în Statele Unite ale Americii pentru a contracara expansiunea puternică a unităţilor industriale. Însă fenomenul nu a făcut „victime” doar peste ocean, ci şi în vestul Europei. Astăzi, funcţionează peste 2.300 de microberării în Marea Britanie, peste 1.000 în Franţa, alte circa 700 în Italia şi mai bine de 800 în Germania, conform datelor de la Asociaţia Berarii Europei. Deşi rămâne codaşă în Europa la acest capitol, România a avut una dintre cele mai mari evoluţii ale numărului de microberării în ultimii 6-7 ani.

Printre primele microberării care şi-au făcut loc pe piaţă sunt cele în care se realizează branduri precum Zăganu, Sikaru sau Ground Zero, însă nu sunt singurele. Mustaţă de Bere, Bere cu Miere, Amon Ra Olovina, Oriel Beer, One Beer Later, Amistad Beer sau White Collar sunt doar câteva din numele care apar pe rafturile magazinelor de specialitate şi nu numai. De exemplu, magazinele de bere artizanală The Beer Institute, dezvoltate de două antreprenoare, au în portofoliu fiecare peste 140 de etichete de bere artizanală de la peste 30 de producători locali, conform ultimelor date.

Pe plan local sunt atât fabrici mici de bere, cât şi aşa-numiţii „client brewer”, adică un berar care are o reţetă proprie, însă nu are o unitate de producţie, ci încheie un parteneriat cu o fabrică. De altfel, berea artizanală înseamnă reţete unice şi capacitate mică de producţie. Un exemplu de „contract brewer” este Wicked Barrel, un brand dezvoltat de Radu Andrieş, 29 de ani, inginer la o fabrică de ciment, şi Andreea Andrieş, 31 de ani, QA tester la o firmă din domeniul IT. Cei doi au făcut bere în fabrici precum Ground Zero din Bucureşti, Bereta din Timişoara, Hop Hooligans sau Oriel. Cei doi tineri vor începe să construiască propria fabrică de bere, în judeţul Neamţ, o investiţie de 120.000 de euro. Acest tip de parteneriat aduce la lumină un fenomen puţin întâlnit în România şi anume acela al parteneriatelor între antreprenori şi al asocierii între aceştia.

„Suntem o comunitate destul de restrânsă în care majoritatea antreprenorilor se ajută, se promovează unii pe alţii. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că facem asta din pasiune. Ne interesează să scoatem pe piaţă produse de cea mai bună calitate chiar dacă asta implică costuri mai mari de producţie”, a spus Radu Andrieş, cofondator al Wicked Barrel. În general, cei care au pariat pe berea artizanală sunt fie foşti corporatişti fără nicio legătură cu industria berii, fie foşti angajaţi ai unor fabrici de bere cu tradiţie. Este cazul lui Radu Chiţu, care a fost directorul fabricii de bere Heineken din Constanţa şi care a pus pe picioare propria fabrică în care produce brandul Cazino.

Cele mai multe microberării s-au construit în Bucureşti, în Capitală funcţionând mai mult de zece astfel de afaceri. Acestea se adaugă localurilor care produc bere, dar o comercializează doar către clienţii locaţiei. Însă micii antreprenori au investit într-un domeniu în care s-au închis mai multe fabrici decât s-au deschis în ultimii 30 de ani. De altfel, în ultimul deceniu, nu s-a investit în nicio fabrică mare de bere de la zero, în condiţiile în care consumul a oscilat în jurul aceluiaşi nivel – 80 de litri per capita. Pe de altă parte, antreprenorii au sesizat potenţialul berii artizanale şi au investit în mici fabrici, iar ulterior în branduri care au ajuns pe rafturile marilor magazine. Iar potenţial există, mai ales că România mai are până prinde din urmă ţările vestice.

România a ocupat în 2017 locul opt în rândul ţărilor mari producătoare de bere din Uniunea Europeană, cu o producţie de puţin peste 16 milioane de hectolitri. România a reuşit să devanseze în 2017 Italia, conform ultimului raport al Asociaţiei Berarii Europei.

În ceea ce priveşte volumul consumului, cu 16,11 milioane hl România a ocupat în 2017 locul al şaptelea, depăşind trei dintre ţările cu tradiţie în fabricarea şi consumul berii în Europa: Cehia, Austria şi Belgia.

În ceea ce priveşte volumul importurilor de bere în România, acesta şi-a păstrat şi în 2017

ponderea de doar 3% din consumul intern, sectorul local al berii păstrându-şi nealterat caracterul său profund naţional.