Cea mai mare problemă alimentară cu care se confruntă europenii nu este excesul de carne, zahăr sau sare, spune Serge Hercberg, profesor de nutriţie la Sorbona şi creatorul sistemului de etichetare alimentară Nutri-Score. Nu este vorba nici de alcool, îndulcitori artificiali sau chiar lipsa fructelor, legumelor şi cerealelor integrale.

Obstacolul în calea sănătăţii europenilor, a declarat Hercberg într-un interviu acordatPOLITICO, este înşelăciunea exercitată de lobby-urile agro-alimentare interesate.

„Marea problemă în Europa este această incapacitate de a nu ceda în faţa grupurilor de interese şi de a pune sănătatea publică pe primul loc.”

„Ştim ce măsuri funcţionează”, a a spus el, citând modificările TVA, restricţiile de publicitate, politicile de achiziţii publice mai sănătoase şi, desigur, propriul său sistem de etichetare. 

„Marea provocare este să fim capabili să contracarăm grupurile de interese care se opun acestor măsuri”, a adăugat el.

El spune că a urmărit cum politicienii de dreapta şi interesele corporatiste au reuşit să îngroape cu succes logo-ul în cinci culori, care a fost adoptat în Franţa în 2017 şi a fost considerat cel mai probabil candidat pentru un sistem de etichetare pe partea frontală a ambalajului la nivelul UE în timpul ultimei Comisii Europene.

Cu toate acestea, din 2022, Nutri-Score s-a retras complet, fiind prins în aceeaşi reacţie anti-Green Deal care a împiedicat legile privind reducerea utilizării pesticidelor, promovarea bunăstării animalelor şi reducerea defrişărilor. Italia a condus acest contraatac, generând poveşti de război cultural despre un „sistem anti-italian” care îi depreciază pe nedrept carnea, brânzeturile şi uleiul de măsline.

Grecia, Ungaria, România şi alţii s-au alăturat, susţinute de sprijinul asociaţiei agricole europene Copa-Cogeca şi al membrilor săi naţionali precum FNSEA din Franţa, Coldiretti şi Confagricoltura din Italia şi Asaja din Spania. 

„Este caricatural”, a spus Hercberg, menţionând că uleiul de măsline este bine notat cu un B şi că carnea şi brânzeturile primesc note mai mici deoarece ar trebui consumate cu moderaţie. „Le reamintesc că, în prezent, în ţările din sud - Italia, Spania, Grecia şi Portugalia - prevalenţa excesului de greutate şi a obezităţii infantile este cea mai mare”.

Cu toate acestea, Italia a sprijinit alternativa NutrInform, al cărei algoritm afişează cinci baterii (calorii, grăsimi, grăsimi saturate, zahăr şi sare) şi procentul din nevoile zilnice ale unei persoane pe care produsul îl satisface. Omul de ştiinţă francez este sceptic: „Dacă mâine ar apărea un logo mai eficient, aş renunţa imediat la Nutri-Score”, promite el.

Deocamdată, el nu renunţă şi se plânge de stagnarea adoptării Nutri-Score. Noul guvern portughez de centru-dreapta a renunţat la acest sistem în această vară, lăsând doar şase ţări din UE al căror minister al sănătăţii încă îl recomandă: Franţa, Spania, Germania, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos. 

„Marea problemă în Europa este această incapacitate de a nu ceda în faţa lobby-urilor şi de a pune sănătatea publică pe primul loc”, a concluzionat Hercberg, subliniind modul în care Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a estimat luna trecută că dietele proaste provoacă aproape 1 trilion de euro în costuri ascunse de sănătate pe continent.