Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul "provocator" al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO "este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări". El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, "a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri".

Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. "Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016", a spus oficialul NATO.