♦ Din cele 187 de transporturi, în medie, dintr-o zi, mai puţin de jumătate sunt verificate fizic, conform legislaţiei UE ♦ Cea mai intensă activitate a fost la punctele de frontieră Albiţa (Vaslui), Galaţi şi Sculeni (Iaşi) ♦ Au fost găsite reziduuri de pesticide peste limita maximă la piersici, gutui, struguri, lămâi, roşii, vinete, ardei, morcovi şi chiar la ceaiul verde ♦ Analiza unor probe de salată verde, suc de mere, porumb şi scorţişoară a arătat că au fost contaminate cu nitraţi, patulină, aflatoxină, deoxinivalenol şi plumb.

Într-o ţară care vor­beşte con­stant des­pre potenţialul său agri­col, im­porturile sunt la fel de constante, iar deficitul co­mercial de alimente şi ani­male vii al României a crescut cu 50% în 2024, ajungând la 5 miliarde de euro. Anul trecut, a­proa­pe 70.000 de camioane au adus produ­se de moră­rit, pâine, patiserie, băuturi, seminţe, legume şi fructe, adică un camion la fiecare 8 minute dintr-o zi, cu toate că suntem în top cinci producă­tori de grâu din Uniu­nea Europeană.

Acum, odată cu ridicarea graniţe­lor şi intrarea în Schengen, transpor­tul devine mai fluid.

Dar ce mâncăm cu adevărat? Reziduuri de pesticide, nitraţi, aflatoxină şi alte substanţe greu de citit şi de ţinut minte sunt pre­zente în unele produse, conform ana­li­zelor. Deşi legislaţia UE prevede verificarea până la 50% din transpor­turi, lucru care se întâmplă, şi comer­cianţii fac controale la rândul lor, res­ponsabilitatea finală privind sănăta­tea rămâne la consumator.

„În anul 2024 au fost analizate în reţeaua de laboratoare ANSVSA un număr total de 2.618 probe pentru de­ter­minarea reziduurilor de pesticide din produsele de origine nonanimală, din care în 55 de probe au fost con­statate reziduri de pesticide peste li­mi­tele admise prevăzute în regula­men­tul EU 396/2005. La un număr de 10 probe de produse vegetale (salată verde, suc de mere, porumb, scorţi­şoa­ră) au fost identificate concentraţii de contaminanţi peste limita maximă admisă pentru nitraţi, patulină, afla­to­xină totală, aflatoxină B1, ochrato­xină A, deoxinivalenol şi plumb“, a spus pentru ZF dr. Alina Monea, şef serviciu comunicare şi logistică docu­mentară în cadrul Autorităţii Naţio­nale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Aflatoxina este o toxină produsă de o ciupercă care apare de obicei a­tunci când există mucegai, tempera­turi ridicate şi umiditate crescută. Ea se găseşte în special în cereale care nu au fost depozitate corect sau, în cazul porumbului, când acesta a fost recol­tat cu un nivel mai mare de umiditate decât ar fi normal. Tehnologiile de depozitare, cum ar fi uscarea şi aera­rea, pot preveni apariţia aflatoxinei, iar una dintre soluţiile pentru comba­terea aflatoxinei sunt coloanele ter­mi­ce, care presupun tratamente pen­tru a distruge mucegaiurile.

Mucegaiurile care produc aflatoxina sunt toxice, dar dacă porumbul sau cerealele tratate corespunzător sunt utilizate ca hrană pentru animalele adulte, care urmează să fie sacrificate, riscurile sunt mult reduse, conform informaţiilor oferite de specialiştii din agrobusiness pentru ZF. Deoxinivalenol (DON) este o micotoxină produsă de ciuperci care afectează grâul, porumbul şi orzul.

Pe de altă parte, patulina este o toxină produsă de mucegaiuri care se dezvoltă pe fructe, în special pe mere. Este periculoasă pentru oameni deoarece poate provoca iritaţii digestive, dureri abdominale, vărsături sau diaree. În doze mari, poate afecta sistemul imunitar şi rinichii şi are potenţial cancerigen. Din acest motiv, există limite stricte pentru nivelul de patulină permis în produsele alimentare. În plus, expunerea la plumb poate duce la intoxicaţie cronică, care afectează în special sistemul nervos, rinichii şi ficatul.

În ceea ce priveşte reziduurile de pesticide, acestea se găsesc în cantităţi mai mari la produsele din afara UE, care au şi un consum mai mare la hectar. De exemplu, în UE, cel mai mare consum îl are Olanda, de peste 10 kg/hectar, iar cel mai mic consum îl are România, de 0,6 kg/hectar. Însă, deşi avem cea mai curată mâncare, nu este suficientă şi importăm.

„În anul 2024, au fost efectuate controale documentare la import pentru un număr de aproximativ 68.196 de transporturi de produse alimentare de origine nonanimală şi furaje vegetale cu o medie de 187 de transporturi controlate zilnic. Toate transporturile sunt supuse controlului documentar la import şi controlul fizic se realizează pentru un anumit procent de transporturi, care poate ajunge până la 50% în conformitate cu prevederile legislaţie europene“, a explicat dr. Alina Monea.

În fiecare post de control de frontieră îşi desfăşoară activitatea un număr de minimum doi consilieri în tura de lucru. Programul de supraveghere şi control vizează operatorii din industria alimentară de produse de origine nonanimală, care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

„Au fost identificate depăşiri ale limitelor maxime admise de pesticide, aflatoxine, oxid de etilenă, etichetare necorespunzătoare la importul produselor alimentare de origine nonanimală şi a furajelor vegetale, iar transporturile la care au fost identificate în neconformităţi au fost respinse la frontieră“, a precizat reprezentanta ANSVSA.

ANSVSA are 41 de laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, care funcţionează în cadrul direcţiilor sanitare veterinare din teritoriu. Dintre acestea, 38 sunt operaţionale şi abilitate să efectueze analize privind siguranţa alimentară, iar două laboratoare sunt în proces de modernizare şi unul în proces de acreditare.

În 2024, DSVSA Bucureşti a analizat 1.444 de probe, dintre care 35 au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă. Probele proveneau din diverse produse precum nectarine, piersici, gutui, pere, struguri, lămâi, lime, mandarine, roşii, vinete, ţelină, rădăcinoase, pătrunjel, frunze de mărar, salată, grâu, pepene galben şi morcovi.

DSVSA Constanţa a analizat 420 de probe, iar 15 dintre acestea au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă. Produsele testate au fost ardei, morcovi, portocale, struguri, mere, salată, grâu şi ceai verde. DSVSA Ialomiţa a analizat 470 de probe, dintre care 5 au avut reziduuri de pesticide peste limita maximă admisă, provenind din mere, grâu, dovleci şi rodii.

„Posturile de control la frontieră cu cea mai intensă activitate la nivelul importurilor de produse alimentare şi furaje de origine nonanimală sunt Albiţa (Vaslui), Galaţi şi Sculeni Iaşi“, au mai spus reprezentanţii ANSVSA.

Fructele, legumele, produsele de panificaţie şi patiserie sunt printre cele mai importate cinci alimente de România, conform ANSVSA.