♦ De această întrebare depind multe: depinde cum îşi va fundamenta guvernul bugetul, depinde cum îşi vor alcătui companiile calculele finale pe bugete şi, nu în ultimul rând, depinde cu câţi bani vor ajunge acasă angajaţii, mai ales că inflaţia nu se dă bătută.

FMI a publicat la finalul săptămânii trecute, în urma vizitei anuale pe care fondul o face la Bucureşti, un raport în care arată că economia României s-a mişcat bine în 2023, în ciuda crizelor.

Documentul anticipează că economia României va creşte în acest an cu 2,2% şi cu 2,7% în anul ce vine. „Economia României a evoluat relativ bine în vremuri grele. Creşterea economică, deşi a încetinit, rămâne destul de robustă şi mai mare decât la majoritatea ţărilor din jur.“

În UE, estimarea de creştere este anul acesta, în medie, de 0,6% şi de 1,2% în anul ce vine. Dacă România va merge în acelaşi sens al prognozelor, având în vedere că 70% din exporturile ţării merg în UE, atunci şansele sunt semnificativ sporite ca 2024 să fie un an mai bun decât 2023.

„Diferenţialul nostru de creştere faţă de media UE este pozitiv. Prin urmare, dacă nimic grav nu se întâmplă, economia ar putea creşte mai bine în 2024 decât în acest an“, spune economistul Laurian Lungu. Sunt, adaugă el, o serie de factori fundamentali care ar putea întări sau compromite această perspectivă.

Pozitiv este că în România vor intra multe fonduri UE ce vor ajuta economia. Deja la nouă luni din an, INS arată că investiţiile au contribuit cu 2,8% la creşterea PIB de 1,4%, pe partea de utilizare. Aici banii de la UE au contribuit semnificativ.

Negativ, din perspectiva evoluţiei PIB, ar putea fi măsurile fiscale ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2024. Nu ştim cum va reacţiona economia la creşterile de taxe. Mai sunt şi alte necunoscute. Dincolo de măsurile deja dispuse, incertitudinea fiscală rămâne: ce se întâmplă cu pensiile, de pildă.

„Cifrele nu se adună: nu poţi avea corecţii pe deficit şi, în aceeaşi vreme, să majorezi şi pensiile cu 40% şi salarii sau alte cheltuieli. Cred că va fi, totuşi, o creştere, de unu şi ceva la sută. Important e să nu se facă erori politice grave. Pentru că şi majorările de salarii şi de pensii pun presiune pe buget“, spune Laurian Lungu.

Aşadar, există şi un risc macroeconomic mare. Dacă deficiul bugetar nu scade, situaţia atrage atenţia pieţelor externe şi agenţiilor de evaluare financiară. Costul de împrumut al statului pentru acoperirea deficitului şi a datoriei publice ar putea creşte, cu consecinţe severe pentru bugetul şi aşa şubred. FMI crede că şi anul viitor veniturile bugetului vor rămâne la 31,9% din PIB (ca şi anul acesta, aici intrând şi fondurile UE) în vreme ce cheltuielile vor scădea cu 0,9% la 37% din PIB. Deficitul bugetar ar fi de 4,8% din PIB, faţă de 5,6% în acest an.

După păţania de la început de an când a prognozat o creştere economică de 2,8% (în baza căreia a şi fost fundamentat bugetul de stat) Comisia Naţională de Prognoză suflă şi-n iaurt. Prognoza de creştere a guvernului, pentru 2024, este de 2%, faţă de 2,2% a Comisiei Europene sau de 2,7% a FMI.

Prognoza pentru creşterea economică a Raiffainsen Bank este de 2,8%, dar Ionuţ Dumitru, economist-şef al instituţiei, admite că este una optimistă.

„Prognoza noastra este un pic optimistă. Economia României, ca de altfel economiile tuturora, depinde majoritar de contextul global – războaie, fluxurile comerciale. În plus, în 2024, pe plan intern, avem alegeri şi ele ar putea complica puţin lucrurile. Aşa că riscul este în jos – adică să nu putem ajunge chiar la o creştere de 2,8% cum estimăm noi astăzi“, spune economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Raiffeisen Bank are o prognoză de creştere economică pentru 2023 de 1,5%. Evindent că predicţia pentru 2024 de 2,8% este aproape dublă faţă de acest an, ceea ce înseamnă că aşteptările sunt ca anul ce vine să fie mai bun. „Şi efectul de bază va conta, pentru  că, dacă creşti cu doar 1% în acest an, anul viitor vei creşte mai mult. O creştere în plus faţă de acest an va fi însă. Cât de puternică va fi este prea devreme de spus. Depinde de prudenţa guvernului, depinde de cum economia va absorbi majorările de taxe ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie viitor“, spune Laurian Lungu.

Dacă privim raportul FMI, lucrurile merg înspre bine. Potrivit economiştilor Fondului Monetar Internaţional, inflaţia rămâne prea ridicată, dar se retrage treptat. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că creşterea de consum  slăbeşte. Avem o creştere de consum de doar 2%, la zece luni din 2023, deşi eram, în trecut, obişnuiţi cu creşteri de 12-15%. Asta se vede şi în reducerea importurilor – nu este rău că importurile scad pentru că, astfel, deficitele gemene se mai reduc. Dar este mai cu seamă semnul principal al reducerii consumului, nu al extinderii ofertei interne care să acopere cererea.

La nouă luni din an, industria a contribuit negativ la creşterea economică, cu minus 0,6% la o creştere de 1,4%. Este semnul vulnerabilităţii economiei UE, unde România trimite 70% din totalul exporturilor sale. Dacă lucrurile continuă aşa, nu este bine pentru România, spune FMI.

Dacă prognozele sunt cât de cât bune, iar UE trece de la o creştere anticipată în acest an de 0,6% la 1,2%, atunci economia României va creşte şi ea mai bine decât în acest an pentru că a crescut mereu mai bine decât media Uniunii Europene.

Raportul citat al FMI observă acest lucru şi arată: „Convergenţa impresionantă către nivelurile de venit din Europa de Vest continuă.“

În acelaşi timp, arată: Poziţia externă a României în 2022 a fost substanţial mai slabă decât rezultatele pe care economia le-a oferit.

FMI anunţă şi riscuri considerabile: escaladarea războiului din Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activităţii în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creşterea şi fluxurile de capital către pieţele emergente, deci şi către România.

Pe plan intern, creşterea puternică a salariilor ar putea prelungi agonia inflaţiei, iar anul electoral 2024 ar putea pune frână consolidării fiscale, spune raportul citat: „O poziţie fiscală slabă face România vulnerabilă. Capacitatea de răspuns la evoluţiile adverse este circumscrisă unui deficit bugetar structural cu mult peste nivelurile sustenabile. Abordarea acestei priorităţi este o urgenţă“.