Energia vândută pentru ziua de ieri se tranzacţiona în România la 416 euro/MWh, gazul, cel mai scump combustibil al momentului, având o pondere de 20% din totalul producţiei şi stabilind preţul întregii pieţe. În Spania, acolo unde gazul utilizat pentru producerea de energie a fost plafonat, preţul era de 116 euro/MWh. În mod paradoxal, ceea ce ar fi trebuit să fie un avantaj al pieţei locale, respectiv producţia mare de gaze naturale, devine un factor cert de scumpire a electricităţii.

„Un aspect suplimentar care apare în acest an vine din zona producţiei de energie în centralele pe gaz, din cauza riscului de disponibilitate a gazului natural (care în cazul refacerizervelor nu pare să fie semnificativ), dar şi a preţului acestuia. O combinaţie a acestor riscuri meteorologice (care nu e deloc improbabilă, vezi iarna 2016-2017) şi de aprovizionare cu gaze ar putea rezulta într-o stare de urgenţă, aşa cum sunt definite prin Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale“, spune Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, în cadrul companiei de consultanţă Horváth.

Alături de problemele care ar putea apărea pe zona de producţie de energie pe gaze, România se confruntă cu un an hidrologic slab. Astfel, pe 17 iulie, lacurile de acumulare erau pline în proporţie de numai 76%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de nivelul de 94% de anul trecut, de exemplu.