Din punctul de vedere al lui Sebastian Dragomir, partner & head of office advisory în cadrul Colliers International România, chiar dacă putem face scenarii privind impactul viitor asupra pieţei de birouri, acestea depind foarte mult de modul în care companiile vor reuşi să-şi amenajeze birourile astfel încât să limiteze riscul de îmbolnăvire şi, în acelaşi timp, să menţină sau chiar să îmbunătăţească productivitatea şi nivelul de ataşament al angajaţilor faţă de valorile companiei pe termen mediu şi lung în cazul muncii de acasă.

„Pentru a asigura angajaţilor distanţarea socială la birou, angajatorii trebuie să ia în considerare unele modificări de amenajare a spaţiului şi a mobilierului, mai ales în cazul birourilor de tip open space. Este necesară asigurarea unei distanţe recomandate de doi metri liniari între angajaţi, ceea ce înseamnă că va fi necesară creşterea spaţiului alocat per angajat de la 8 metri pătraţi, cât este în prezent media în clădirile de birouri de clasă A, la peste 15 metri pătraţi per angajat. În acest context, anumite companii va trebui să permită unui procent din angajaţi să continue lucrul de acasă, astfel încât regulile privind distanţarea socială, dar şi de rotaţie să poată fi respectate”, detaliază el câteva dintre măsurile ce vor fi luate în perioada următoare în clădirile de birouri.

Sebastian Dragomir este de părere că ulterior revenirii la birou vor fi două curente în rândul angajaţilor: cei care se vor bucura de întoarcere şi socializare, dar şi cei care vor căuta condiţiile de acasă, work-life balance-ul oferit de unele companii sau spaţiile de co-working. „Cel mai probabil, în spaţiile deschise vor fi instalate partiţii înalte între birourile care se află faţă în faţă, în recepţii vom vedea bariere temporare de plastic transparent, pentru a separa vizitatorii de biroul de recepţie, iar din clădirile de birouri nu vor lipsi indicatoarele care informează vizitatorii despre regulile de păstrare a distanţei, de spălare şi igienizare a mâinilor sau de purtare a măştilor în zonele publice”, imaginează specialistul. De asemenea, vor prima măsurile de igienă în faţa altor beneficii oferite de angajator, iar siguranţa va fi mereu pe primul plan. Aceasta nu exclude însă să mai poate fi oferite şi alte beneficii, precum spaţii de relaxare, în condiţiile respectării regulilor de igienă. „Suntem la o «intersecţie» privind amenajarea birourilor, dar asta depinde foarte mult de impactul economic al pandemiei”, punctează el. Dragomir a observat că unele companii din Silicon Valley deja iau în considerare să păstreze distanţarea şi după apariţia vaccinului / vaccinarea populaţiei împotriva coronavirusului, ca o nouă normă, în timp ce altele vor să folosească, cel puţin în perioada următoare, oportunitatea telemuncii, spaţiul de birou fiind unul destinat lucrului în echipă şi colaborării. „Dar asta depinde foarte mult de tipul de activitate al companiei. Companiile de IT vor fi mult mai flexibile din acest punct de vedere, spre deosebire de cele financiar-contabile, cu un grad mai mare de sensibilitate a informaţiei. Dar dacă ar fi să rezumăm într-un singur cuvânt, acesta ar fi stabilitate – asta caută acum companiile – în business, angajaţi, cheltuieli”, subliniază Dragomir.

În ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru amenajarea unui spaţiu de birou în context pandemic, Sebastian Dragomir oferă deja o estimare: „Pentru a se alinia la noile reguli de igienă şi siguranţă, estimăm că proprietarii de clădiri de birouri vor avea un cost minim suplimentar de 2.000 euro pe lună pentru o clădire cu suprafaţă medie”. În ceea ce priveşte investiţiile pentru amenajarea în spaţiul chiriaşului, acestea depind foarte mult de impactul economic al Covid-19 pe termen mediu şi lung, atât la nivel global, cât şi local. „Altfel, majoritatea companiilor vor căuta soluţii de împărţire a echipelor în aşa fel încât să poată folosi optim spaţiul închiriat, fără costuri suplimentare, ţinând cont de distanţarea socială. Este încă prea devreme să putem trage o concluzie privind modificarea costurilor de amenajare”, precizează specialistul de la Colliers.