Fermierii ucraineni vor semăna cu până la două treimi mai puţin grâu în cursul acestui an dacă principala rută de export a ţării va fi în continuare blocată, prelungind criza alimentară mondială, a prezis ministrul ucrainean al agriculturii, conform Financial Times.

Mykola Solskyi a declarat că fermierii se vor confrunta cu o criză financiară dacă blocada rusă de la Marea Neagră nu va fi ridicată. Mulţi dintre ei nu ar avea banii necesari pentru a plăti seminţele, îngrăşămintele, erbicidele şi combustibilul pentru grâul de iarnă şi ar cultiva în schimb rapiţă, care nu este folosită în producţia de cereale sau pâine, dar care are un preţ mai mare şi un randament mai mic, ceea ce înseamnă că ar fi mai puţin de transportat.

Blocada Rusiei la Marea Neagră a afectat exporturile de cereale ale Ucrainei, ceea ce a dus la creşterea preţurilor la alimente şi a făcut ca unele ţări mai sărace din Orientul Mijlociu şi Africa să se lupte pentru a-şi asigura grâul. Cunoscută ca fiind grânarul Europei, Ucraina a produs anul trecut o cantitate record de 33 de milioane de tone de cereale şi, înainte de invazie, departamentul de agricultură al SUA preconiza că va exporta 24 de milioane de tone în 2022, aproape la fel ca SUA. Este al cincilea exportator de grâu din lume şi reprezintă 80% din importurile Libanului, fiind un furnizor important pentru ţări precum Somalia, Siria şi Libia.

Într-un interviu acordat Financial Times, Solskyi a declarat că o blocadă prelungită i-ar priva pe fermieri de fluxuri de numerar şi ar “rupe ciclul financiar” al agriculturii din Ucraina, ceea ce ar duce la noi scăderi mari ale exporturilor.

“Fermierii vor reduce însămânţările de iarnă de grâu şi orz de la 30 la 60%”, a spus el.

Ucraina se află în discuţii cu Rusia pentru un acord privind reluarea exporturilor de alimente prin Marea Neagră. Dar dacă porturile ucrainene vor rămâne închise în primăvara viitoare, Solskyi a declarat că fermierii vor “reduce dramatic” semănatul porumbului şi vor cultiva în schimb soia şi floarea soarelui, tot din cauza randamentelor mai mici şi a preţurilor mai mari. Producţia mai mică de grâu şi porumb în 2023 ar prelungi criza de cereale la nivel mondial şi ar împinge în sus preţurile alimentelor pentru mai mult timp.

Războiul din Rusia a avut un impact puternic asupra agriculturii din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale şi ulei comestibil. Fermierii s-au luptat cu lipsa forţei de muncă şi a camioanelor, cu muniţia neexplodată şi cu minele de pe câmpurile lor, precum şi cu preţurile mai mari la îngrăşăminte, erbicide şi combustibil.

Dar cea mai mare problemă este imposibilitatea de a exporta pe mare din cauza blocadei Mării Negre. Ţara a exportat 54 de milioane de tone de cereale din cele 106 milioane de tone recoltate anul trecut, potrivit Asociaţiei Ucrainene a Cerealelor.

Exporturile pe calea ferată sunt limitate, deoarece Ucraina şi vecinii săi din UE folosesc ecartamente diferite şi există puţine instalaţii de transbordare. Rutele alternative pe şosea şi barje pe Dunăre reprezintă o fracţiune din transporturile maritime normale, care anul trecut au fost de 6-7 milioane de tone pe lună. Aproximativ 20 de milioane de tone de cereale ucrainene sunt blocate în depozite.

Multe ţări se luptă cu o scădere a importurilor de grâu. Fondatorul BlackRock, Larry Fink, a declarat săptămâna trecută pentru FT că ramificaţiile “geopolitice” ale inflaţiei alimentare au fost subestimate de investitori.

Solskyi s-a arătat optimist în legătură cu recolta din acest an, în ciuda faptului că forţele ruseşti ocupă aproximativ 30-40% din terenurile agricole ucrainene, în timp ce fermierii din apropierea liniei frontului sunt puşi în pericol de lupte, artileria rusă provocând incendii în câmpurile de grâu uscate.

Deşi doar 75% din terenul arabil al Ucrainei a fost însămânţat în acest an, guvernul se aşteaptă ca recolta arabilă totală să fie cu 10% mai mare decât cea prognozată în urmă cu câteva luni, la 60 de milioane de tone în loc de 55 de milioane de tone, datorită condiţiilor bune de creştere.

Lipsa de depozitare nu este o problemă critică, a spus el, deoarece fermierii pot folosi tuburi lungi de plastic pentru însilozare, pentru a depozita cereale. Dar lipsa vânzărilor la export i-ar putea paraliza financiar. Ucraina are câteva întreprinderi agricole foarte mari, dar 70% din culturile sale sunt cultivate în ferme de dimensiuni medii, a spus el.

Kievul ar trebui să intervină cu subvenţii pentru fermieri. “În cel mai rău caz, guvernul ar trebui să deschidă robinetele de finanţare”, a spus el.

Solskyi a declarat că forţele de ocupaţie continuă să fure cantităţi mari de cereale de la fermierii din teritoriile capturate de când Moscova a lansat invazia la scară largă în februarie.

Oficialii ucraineni au declarat că au fost jefuite 500.000 de tone de cereale, dar Solskyi a declarat că cifra reală este probabil să fie mult mai mare, deoarece fermierii din zonele din sudul Ucrainei controlate de Rusia au recoltat deja câteva milioane de tone.

Guvernul ucrainean a continuat să urmărească transporturile suspecte şi să alerteze guvernele ţărilor de destinaţie “în cazul în care avem îndoieli” cu privire la originea cerealelor.

Dar el a spus că grâul ucrainean era, de asemenea, transportat în Rusia pentru a fi transformat în făină şi hrană pentru animale, un flux care era imposibil de urmărit.

Kievul a acuzat Siria, aliatul Rusiei, că face comerţ cu grâne ucrainene furate. El a sugerat că Siria nu va avea acces la exporturile de cereale ale Ucrainei ca pedeapsă atunci când conflictul va fi rezolvat.

“Vom trage nişte concluzii cu privire la politica noastră comercială pentru grâu şi porumb în viitor”, a spus el.