♦ Creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacţionează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situaţia de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe şi de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la şase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

Totuşi, creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi - câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulţumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generaţie, cât şi unii cu ştate vechi.

„Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem preţuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara ţării. Nu avem cum să creştem afacerile în aceste condiţii“, spune Mitru Crişan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajaţi. Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România“, adaugă Mitru Crişan.

Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi, şi preşedintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.“

Afirmaţiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producţia de miere de albine şi importul de cafea de specialitate.

„Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluţii care să fie şi în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să îşi treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăţi, să ne putem susţine mai departea activitatea şi angajaţii.“

Chiar şi antreprenorii prea mici pentru a fi afectaţi de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

„Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

În aceeaşi situaţie se află şi Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranţa e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

„Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

Totuşi, unii antreprenori nu sunt la fel de optimişti că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

„Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele şi să renunţ la facilităţile CASS pentru agricultură şi industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

„Am avut costuri mari de producţie a cerealelor, avem secetă şi preţurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poţi atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îţi e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poţi să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situaţie financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, aşa o face? Din păcate, legislaţia e strâmbă. Acum are loc o hoţie cu acte.“

Dacă noi avem bugetari mai mulţi decât Polonia, ţară care are o populaţie dublă, de ce pui povara în spatele cocoşatului (mediul privat - n. red.)?, continuă antreprenorul.

„Dacă ne-ar fi zis: ţara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam şi noi un efort.“

Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri şi cea neagră, crede el.

„Credeţi că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuşi, eu sunt în business de mulţi ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toţi. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entităţi din agricultură organizate astfel, care sunt şi cele mai subţiri, se vor închide.“

Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbeşte şi Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creşterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

„Efectele se vor vedea în creşterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei.“

Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, adaugă că în condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% - n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

Impozitul de 1% pentru cei ce deţin proprietăţi cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piaţă.“

O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilităţi şi asociaţiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruieşte viaţăª şi altele.

„Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt şi lung şi trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificaţi acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condiţiile în care ştim cu toţii că sunt foarte mulţi care nu o fac.“

Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor şi în administraţie va crea haos şi erori semnificative, crede Tinu Sebeşanu.

„Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare şi o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze şi mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri şi consumul. Economia reală nu mai poate susţine ineficienţa şi incompetenţa administraţiei.“

La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp şi numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

„Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care doreşte să atragă investiţii este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiţii şi să împiedice creşterea economică, având un efect devastator şi asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul ţării, activ în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, confirmă că nu priveşte cu ochi buni propunerile autorităţilor de modificări fiscale.

„Ne-am fi dorit să avem predictibilitate şi ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile şi am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producţia de cereale şi oleaginoase şi creşterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare şi circa 1.500 de bovine de lapte şi carne.

„Vă dau un exemplu: avem în desfăşurare anumite investiţii, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează nişte creşteri de taxe. Aşadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaţilor acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micşorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

„Am avut inputuri scumpe pentru înfiinţarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundaţii în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafaţă de 600 de hectare, avem secetă, iar preţurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte şi fără putere.“

Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme şi angajaţi concediaţi.

„Va fi dificil să suportăm modificarea legislaţiei de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

Companiile şi-au făcut strategia, bugetele şi planurile pe baza situaţiei de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

„Noi am făcut nişte modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilităţile fiscale din prezent şi ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiţi să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din judeţul Cluj.

Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producţie, dar şi retail, companiile având un total de aproape 450 de angajaţi.

"Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.“

Dacă se elimină această facilitate, şi Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbeşte de închiderea unor secţii de producţie. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

„Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilităţi, vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii (de producţie – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

Tinu Sebeşanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creşterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.

Mitru Crişan, acţionar al producătorului de lactate Teletext, ce deţine brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România. Distrugem şi industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine şi importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

Lucian Azoiţei, fondatorul Forty Management: O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor.

Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.

Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via: În condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% - n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare.