Tot el discută cu oameni din interiorul companiei pentru care lucrează - gigantul Western Union -, care deţin diverse poziţii cheie. Deşi există această diversitate, există şi o structură în spatele acestui job. Care este jobul? General manager peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa pentru Western Union. Şi cine este executivul? Românul Alexandru Bădulescu.

„Parcursul meu profesional a fost marcat de capacitatea de a mă adapta. Încă de mic am fost o persoană extrem de agilă, iar acest lucru mi-a influenţat parcursul academic şi mai apoi cariera”, povesteşte chiar el.

Dintotdeauna i-a plăcut să înveţe lucruri noi, se descrie ca o persoană curioasă, dornică să descopere locuri noi şi să întâlnească oameni noi. Faptul că a fost deschis la schimbare şi a fost dispus să iasă din zona de confort i-a deschis orizonturi noi. „Sunt o persoană dispusă să îşi asume riscuri şi să îşi asume responsabilitatea pentru acţiunile sale, iar acest tip de comportament oferă multe oportunităţi.” A absolvit liceul Tudor Vianu, la specializarea informatică, iar apoi a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, obţinând o diplomă de la Facultatea de Finanţe-Bănci. Câţiva ani mai târziu, în 2005-2006, a absolvit şi un program de MBA la London Business School.

„Cariera mi-am început-o în România, unde am lucat în mediul bancar, iniţial ca asistent al preşedintelui Băncii Româneşti.” Din această poziţie a fost implicat în diverse procese, a învăţat despre creditare şi plăţi. A evoluat apoi de-a lungul anilor şi a ocupat varii roluri, în departamente diferite, de la business development la dezvoltarea unui centru de relaţii pentru clienţi. Tot aici i-a cunoscut pe reprezentanţii companiei pentru care lucrează acum şi pentru care a lucrat în ultimele două decenii. „Tranziţia a fost una naturală. Aveau nevoie de o persoană cu experienţă în domeniul serviciilor financiare, o persoană care le înţelege modelul de business şi care, în acelaşi timp, are un background tehnic.” Era vorba totodată de o persoană dispusă să călătorească, să identifice potenţiali parteneri şi noi pieţe, un angajat cu abilitatea de a negocia contracte şi de a administra operaţiuni. Timp de trei ani a fost director de operaţiuni, având biroul la Viena şi unde s-a ocupat de 15 pieţe din Europa Centrală şi de Est.

„Schimbarea graduală a strategiei Western Union de a deveni dintr-un jucător global un jucător global cu prezenţă locală puternică a venit la pachet cu primul meu job de general manager.” A avut misiunea de a deschide biroul local la Bucureşti. Timp de opt ani a fost country director pentru România, Republica Moldova şi Bulgaria, perioadă în care a coordonat echipa şi a dezvoltat businessul pentru a-l duce printre cele mai importante în ceea ce priveşte încasările de bani. „A fost o perioadă cu rezultate bune şi de care-mi amintesc cu plăcere atât pe plan personal, cât şi profesional. Dar, când te aştepţi mai puţin, alte provocări apar.”

În 2011 a primit oportunitatea de a dezvolta o nouă arie geografică: Europa de Est cu statele CIS, inclusiv Rusia, Turcia, Israel şi ţările din Balcani, alături de Afganistan şi Pakistan. Timp de şase ani a locuit la Moscova, de unde a coordonat din poziţia de general manager operaţiunile din 23 de ţări. A fost totodată preşedinte al operaţiunilor bancare ale Western Union în Rusia.

„A fost o perioadă care m-a testat din multe puncte de vedere: adaptabilitate, leadership, risk management. Tot atunci a trebuit să îmi reconstruiesc viaţa de familie într-un mediu nou. Per total, a fost una dintre cele mai frumoase experienţe ale vieţii mele.”

Din 2017 o nouă oportunitate s-a ivit şi a devenit general manager peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa.

„Lucrez pentru companie de două decenii.” Prima poziţie pe care a acceptat-o în afara ţării a fost tot în cadrul Western Union, dar în Viena. Era anul 1999.

„Când m-am mutat din ţară încă lucram la abilităţile mele de a mă exprima fluent în limba engleză.” Despre compania de transfer de bani Western Union spune că e un angajator care înţelege diversitatea, care crede că tocmai diversitatea stă la baza inovaţiei.

„Mi-a dat oportunitatea de a lucra într-un mediu nou, de a ieşi în afara zonei mele de confort.”

Printre motivele pentru care oamenii aleg să lucreze cu Western Union se numără chiar posibilitatea de a lucra cu colegi din toate colţurile lumii, spune el. „De fapt, există persoane care compară joburile din cadrul Western Union cu cele de la ONU.”

În prezent Alexandru Bădulescu este general manager la Western Union pentru Orientul Mijlociu şi Africa, având sediul în Dubai. Este responsabil pentru businessul de transfer de bani – digital sau în format clasic – din regiune.

„Îmi concentrez atenţia pe dezvoltarea segmentului de transfer de bani de la un consumator la altul (consumer to consumer) şi analizez oportunităţile de creştere pe pieţe emergente cheie pentru Western Union atât în ceea ce priveşte trimiterea de bani, cât şi încasarea.” Este un rol complex, cu multe taskuri şi obiective de îndeplinit, dar se potriveşte ca o mănuşă pe profilul şi aptitudinile pe care le-a dezvoltat în timp, explică el. „Este o poziţie care îmi dă şansa de a obţine rezultate, dar şi de a intra în contact cu oameni diferiţi şi culturi diferite.” Din poziţia în care e, ajunge să vorbească cu clienţi de retail din Coasta de Fildeş, Arabia Saudită sau Kenia, dar şi cu CEO-ul unei bănci din Camerun, cu guvernatorul Băncii Centrale dintr-unul din statele din Golf sau cu ministrul de finanţe dintr-o ţară africană. Tot el discută cu oameni din interiorul Western Union care deţin diverse poziţii cheie. Deşi există această diversitate, există şi o structură în spatele acestui job.

„O zi din viaţa mea ar putea să nu fie reprezentativă, aşa că o să dau exemplul unei săptămâni. Aş putea să o petrec în Dubai, la biroul central, sau să călătoresc către alte pieţe.”

În mod obişnuit, îşi începe zilele făcând sport. Preferă să meargă pe bicicletă sau să alerge dis-de-dimineaţă pentru că îi oferă energie pentru minte şi trup. „Este rutina mea indiferent că sunt în Dubai sau călătoresc.” Soţia şi copiii sunt cei care îi oferă sprijin şi echilibru în viaţă, aşa că serile le petrece în familie.  Călătoreşte mult, iar acest stil de viaţă poate deveni dificil, după cum recunoaşte chiar el. „Îmi schimb paşaportul o dată pe an sau la doi ani pentru că epuizez rapid paginile disponibile. Doar anul trecut am mers în peste 20 de ţări.”

Din punctul de vedere al businessului, când e în Dubai, primele două zile din săptămână şi le petrece alături de echipa dedicată pentru Orientul Mijlociu şi Africa, discutând despre risk management, mai exact ce poate merge rău şi cum poate fi prevenit. „Ne stabilim priorităţile şi ne trasăm direcţia de mers pentru a ne asigura creşterea businessului.” Restul zilelor sunt dedicate întâlnirilor cu parteneri externi, dar şi discuţiilor cu echipele pe care le coordonează privind execuţia strategiei. „Încerc să mă asigur că priorităţile sunt stabilite corect şi există o înţelegere a nevoilor clienţilor. În principiu, 90% din timp comunic cu oamenii.” Ultima zi a săptămânii e dedicată analizării rezultatelor şi progresului şi discutarea lor cu echipa globală.

Când călătoreşte în diferite ţări din regiune are un program similar, mai exact îşi construieşte agenda în jurul aceleiaşi structuri. Începe prin a petrece timp pe teren, indiferent în ce ţară călătoreşte. „Merg în locurile unde merg clienţii noştri şi testez serviciile Western Union din perspectiva de client. Studiez totodată competiţia şi îmi organizez întâlniri cu partenerii.” Western Union deserveşte mai multe segmente diferite de clienţi. Antreprenorii folosesc Western Union pentru a naviga prin businessul unei economii globalizate. Un tată sau o mamă poate trimite bani acasă pentru a susţine educaţia copilului. Firmele internaţionale folosesc Western Union pentru a face plăţi în diferite monede şi în diferite colţuri ale lumii, explică executivul român.

În prezent el coordonează activitatea Western Union din zona Orientului Mijlociu şi a Africii. Este una dintre cele cinci regiuni ale grupului, care are peste 10.000 de salariaţi la nivel mondial şi a intermediat tranzacţii de peste 300 de miliarde de dolari în 2018 în 130 de monede diferite, procesând per total 34 de tranzacţii pe secundă (incluzând aici toate serviciile pe care le oferă grupul).

„Relaţia mea cu Western Union a început acum multă vreme şi sunt fericit că a rezistat peste timp. Este o companie care a pornit cu gândul de a uni familii şi afaceri într-o lume tot mai globalizată. De-a lungul anilor compania s-a schimbat şi odată cu ea şi lumea în care trăim şi tehnologia. Totuşi, misiunea iniţială a rămas aceeaşi.”

Mulţi oameni cred că Western Union este un grup al cărui model de business se bazează pe cash şi retail, dar de fapt în ultimul deceniu a trecut printr-o transformare digitală radicală datorită unei strategii care a avut în vedere mai multe niveluri ale acestei lumi digitale, spune Alexandru Bădulescu. „De mai multe trimestre încoace businessul nostru din zona digitală creşte cu peste 10% (double digit - n.red.). Mai mult, acum, 75% din tranzacţiile noastre digitale sunt realizate de pe device-uri mobile. Veniturile anuale ale wu.com au depăşit 500 mil. dolari în 2018 după creşteri semnificative, de 21% doar în ultimul trimestru al anului trecut.”

Deşi au trecut două decenii de când a plecat prima dată din ţară şi deşi s-a perindat prin toată lumea, spune că nu simte că a pierdut contactul cu România dat fiind că urmăreşte atent ce se întâmplă aici şi e mereu în legătură cu familia şi prietenii.

„Venim în ţară de câteva ori pe an, iar copiii mei adoră să meargă în tabere în diverse colţuri ale României. La un moment dat mi-ar plăcea să mă întorc şi permanent, deşi nu am un plan bine pus la punct în direcţia asta.” Momentan îşi concentrează atenţia pe ce face, pentru că îi place. „Am acceptat rolul actual în Western Union, cu sediul în Dubai, şi se văd rezultate, dar mai e loc de dezvoltare. Familia s-a adaptat aici şi vreau totodată să îi ofer stabilitate mai degrabă decât să ne mutăm frecvent. Dar, la un moment dat, da, vreau să revin acasă.”

O astfel de decizie ar depinde însă de impactul asupra celor dragi şi contribuţia pe care ar avea-o la nivel de societate, de ţară. Ultima dată a fost acasă de Crăciun, petrecând sărbătorile alături de familie. „Copiii s-au bucurat să schieze pe pârtiile din Azuga şi Predeal. Se vede că în timp calitatea vieţii se schimbă în bine în România.”

Despre Dubai, unde locuieşte acum, afirmă că e un stat extrem de bine dezvoltat, care aduce laolaltă o varietate de culturi şi obiceiuri la care automat o persoană care locuieşte aici va fi expusă. „Doar în biroul meu sunt oameni din 24 de ţări. În toate ţările din Orientul Mijlociu şi Africa unde eu am călătorit am descoperit că oamenii sunt extrem de prietenoşi şi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a te face să te simţi confortabil. Vor să te simţi binevenit în ţara lor.”

Pentru a putea să te adaptezi unui loc nou, trebuie să înţelegi că toată lumea e diferită şi, mai mult decât atât, trebuie să respecţi acest lucru, adaugă el. „Eu spre exemplu am învăţat rusa cât am stat la Moscova, iar acum învăţ araba.”

Dubai este un loc un climat tropical-deşertic, foarte diferit de cel de acasă cu patru anotimpuri. Alexandru Bădulescu recunoaşte că uneori îi e dor de zăpadă sau de o zi de primăvară sau toamnă cu ploi specifice sezonului. În ceea ce priveşte bucătăria, în Dubai în particular şi în regiune în general ai opţiuni multiple, pe care executivul le încearcă cu plăcere. Totuşi, ciorbă, sarmale, cârnaţi sau murături ca acasă nu găseşte nicăieri.

„Mi-e dor de tot ce ţine de România. Iubesc România. Mi-e dor de familie şi prieteni. Mi-e dor de anumite locuri, de zona rurală, de litoral, de munte. Mi-e dor de mâncarea românească. Iubesc diversitatea ţării.”

Copiii săi nu au avut oportunitatea de a petrece o perioadă lungă de timp în România, de aceea el şi soţia încearcă să vină în ţară de cel puţin 2-3 ori pe an. Astfel, copiii petrec timp cu familia şi ajung să cunoască ţara, cultura şi obiceiurile din România.

„La polul opus, nu am niciun motiv sau o experienţă care să mă determine să evit România. Mulţi oameni se plâng de trafic, dar când ai văzut ce înseamnă traficul în alte locuri din lume, precum Moscova, Mumbai sau Lagos, vezi lucrurile cu alţi ochi. Dacă cineva m-ar fi întrebat acelaşi lucru acum 15 ani, poate că aş fi răspuns că cel mai puţin dor îmi e de traficul din Bucureşti. Astăzi, pus în perspectivă, traficul din Bucureşti pare mai lejer decât în alte locuri, nu mă pot plânge.”

Ce crede că ar trebui schimbat în România? În primul rând crede că oamenii ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru ce au spus că vor face şi să facă lucrul acela cât pot de bine şi să îl facă acum, nu mai târziu. „Apoi, cred că ar trebui să fie conştienţi de consecinţele pe care le poate avea faptul că nu au făcut tot ce au putut atunci când au promis ceva, iar acţiunile lor au rănit pe cineva sau rezultatele au fost sub aşteptări.” Câteva exemple în acest sens ar fi calitatea infrastructurii sau lipsa de condiţii din spitale. Mai aminteşte şi faptul că sistemul educaţional nu este printre cele mai performante. Acestea sunt indicii ale faptului că ţara nu se dezvoltă cu viteza potenţialului său.

„Un al doilea aspect pe care l-aş menţiona este faptul că ţara ar trebui să aibă un plan de viitor şi nu să îşi seteze obiectivele pentru acest an, ci pentru 10 sau chiar 20 de ani. Acest lucru este important pentru că ne forţează ca an de an să ne mobilizăm către atingerea acestor obiective.” Fără o viziune, oamenii sunt confuzi şi progresul este lent sau chiar inexistent pentru că nu există o singură direcţie clară de mers.

Dacă ar fi să ofere un exemplu concret, el afirmă că dacă dedici 10% din timpul, energia şi banii proprii pentru ceva, un proiect pentru următorii 7-10 ani, în fiecare an vei vedea o dublare a ceea ce ai avut anterior. „Acum, să extrapolăm situaţia la nivel de infrastructură, sănătate sau educaţie. Aderarea la UE a avut un impact pozitiv, dar care este următorul proiect care ar putea ajuta ţara să se dezvolte?”

Adaugă că îşi iubeşte ţara, a locuit şi lucrat în România, e un loc unde familia şi societatea l-au modelat, i-au oferit integritate, valori şi o educaţie care i-a permis să se adapteze şi să reuşească în alte locuri din lume.

„Am văzut cum România s-a dezvoltat în ultimii ani şi îmi face plăcere să mă întorc. Nu e o ţară perfectă, dar face progrese şi mă bucur să aud lucruri bune şi feedback pozitiv de la colegi, prieteni şi oameni pe care îi întâlnesc.”

Cine este Alexandru Bădulescu

¶  este din 2017 general manager la Western Union peste 69 de ţări din Orientul Mijlociu şi Africa, locuind în Dubai;

¶  anterior, timp de şase ani, a stat la Moscova şi a coordonat operaţiunile din 23 de ţări ale aceleiaşi companii. A fost totodată preşedinte al operaţiunilor bancare ale Western Union în Rusia;

¶  lucrează pentru grupul Western Union de două decenii, locuind de-a lungul anilor la Viena, Bucureşti, Moscova şi acum Dubai;

¶  anterior a lucrat în mediul bancar, pentru Banca Românească;

¶  a absolvit liceul Tudor Vianu, la specializarea informatică, iar apoi a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, obţinând o diplomă de la Facultatea de Finanţe-Bănci. Câţiva ani mai târziu, în 2005-2006, a absolvit şi un program de MBA la London Business School.