Olandezii sunt „unici“ şi „inovatori“ în lume cu grădinile urbane pentru autoconsum, iar românii, cu 2,9 milioane de gospodării care îşi fac propria mâncare, sunt consideraţi „subzistenţi“. Cum schimbăm eticheta?
♦ În România, în orice gospodărie din mediul rural, dar şi din oraşele mici grădina din spatele casei asigură în sezon ceapă, salată, roşii, castraveţi, cartofi, ardei pentru consumul extins al unei familii
„Fermele de subzistenţă nu produc doar pentru autoconsum, ci sunt o formă eficientă de producţie, având un surplus care poate fi valorificat. Sunt sisteme productive, cu un randament bun din punct de vedere energetic şi al consumului de resurse, care arată că agricultura ţărănească este viabilă şi sustenabilă, indiferent de scară. Totuşi, încă trebuie să lucrăm mult la schimbarea percepţiei publice. Cuvântul «subzistenţă», de fapt, nu înseamnă doar limitarea la supravieţuire, ci este un model de agricultură care poate fi viabil“, spune Raluca Dan, membră a asociaţiei ţărăneşti Eco Ruralis, care funcţionează la nivel naţional şi are peste 13.000 de membri în toate judeţele ţării.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro