În ultimii ani, pe fondul creşterii decalajelor demografice, au fost întreprinse eforturi intense de reformă a sistemelor de pensii, care au implicat dezvoltarea sistemelor de pensii finanţate prin capitalizare şi gestionate de sectorul privat. Astfel de sisteme vor juca un rol din ce în ce mai important în asigurarea veniturilor la pensie, iar activele de pensii private vor juca un rol din ce în ce mai important pe pieţele financiare, în special ca sursă de economisire pe termen lung.

Fondurile de pensii private din România au performat puternic în ultima perioadă depăşind nivelurile rentabilităţii înregistrate în perioada anterioară pandemiei, rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat fiind de 7,36% la finalul lunii mai 2024. Chiar dacă în ultimii ani pieţele financiare au experimentat fluctuaţii considerabile, fondurile de pensii private au dat dovadă de rezilienţă, şocurile temporare fiind resorbite rapid, trendul actual fiind de creştere continuă şi susţinută.

Activele totale acumulate în sistemului de pensii private au ajuns la valoarea de 29,04 mld. EUR, cu o creştere a activelor din ultimul an de 29,52%. Ca procent din PIB, activele fondurilor de pensii private reprezintă 8,18%[1]. Fondurile de pensii administrate privat însumează active de 28 mld. EUR, în timp ce fondurile de pensii facultative au ajuns la 1,04 mld. EUR. Faţă de finalul anului 2023, activele fondurilor de pensii private au crescut cu 9,96%, fapt datorat în special evoluţiei pozitive a acţiunilor listate la BVB, acestea având un randament de 25% în această perioadă.

Luând în considerare valoarea totală a activelor fondurilor de pensii private de la finalul anului 2023, comparativ cu finalul anului 2022, acestea au avut o creştere de 31,35%, fapt care situează fondurile de pensii din România pe locul 7 din 71 de state analizate de către OCDE în studiul Pension Market in focus 2023[2]. Conform aceluiaşi studiu, creşterea la nivel global a activelor de pensii private din anul 2023 a fost rezultatul unor progrese atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Pe termen scurt, jurisdicţiile raportoare au atribuit creşterea activelor câştigurilor din investiţii în 2023. Inflaţia şi creşterea salariilor au susţinut, de asemenea, creşterea valorii contribuţiilor virate din salarii. Pe termen lung, creşterea activelor reflectă, de asemenea, maturizarea sistemului de pensii private în multe ţări, cu un aflux tot mai mare de contribuţii care depăşeşte încă nivelul sumelor plătite din sistem. De exemplu, multe ţări au încercat să îşi consolideze sistemul de pensii private şi să crească numărul de persoane care economisesc în vederea pensionării prin instituirea obligativităţii de participare la un plan de pensii private (de exemplu Armenia, Grecia şi Georgia), prin introducerea programelor de aderare automată.

Activele fondurilor de pensii private au fost investite cu precădere în titluri de stat emise de statul Român, într-un procent de 65,11%. Fondurile de pensii private au mai investit în acţiuni 25,20%, în obligaţiuni corporative 4,49%, în organisme de plasament colectiv 2,76%, depozite bancare 1,29%, precum şi în alte instrumente un procent de 1,14% (obligaţiuni municipale, obligaţiuni emise de organisme străine neguvernamentale, ETC, etc.).

Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de peste 93% este investit în instrumente emise de România, fondurile de pensii private contribuind la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor o creştere economică sustenabilă. Prin investiţiile efectuate atât pe piaţa primară, cât şi pe piaţa secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital.

Pe lângă creşterea activelor fondurilor de pensii private, s-a înregistrat şi o creştere a numărul total de participanţi. La finalul lunii mai 2024 numărul total de participanţi a ajuns la 8,96 mil. cu o creştere a numărului de participanţi din Pilonul II de 147 mii de participanţi. Totodată, se evidenţiază o creştere vizibilă a interesului românilor pentru pensiile facultative în ultimul an, numărul participanţilor crescând cu 95 mii participanţi, ceea ce reprezintă o creştere de 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

În contextul procesului de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la începutul lunii iunie 2024 a avut loc la sediul organizaţiei de la Paris evaluarea României în Grupul de lucru al OCDE pentru pensii private (WPPP). Această evaluare constă în analiza detaliată a modului în care practicile şi politicile României în domeniul pensiilor private se aliniază la cele două instrumente juridice OCDE în domeniu, respectiv Recomandarea privind principiile cheie referitoare la reglementarea pensiilor private şi Recomandarea privind buna proiectare a planurilor de pensii cu contribuţii definite.

Conform principiilor de bază ale OCDE, investiţiile fondurilor de pensii private trebuie să fie aliniate cu orizontul investiţional, cu obiectivele de risc şi randament, respectiv să ţină seama de natura pe termen lung a economisirii pentru pensionare şi a eventualelor obligaţii viitoare.

Fondurile de pensii private iau în considerare cerinţele cantitative şi principiile de prudenţă în efectuarea investiţilor, ţinând seama de obiectivele de calitate, securitate, lichiditate şi rentabilitate. Reglementările privind investiţiile ar trebui să ia în considerare principiile legate de diversificarea şi dispersia riscurilor. În acest sens, investiţiile în străinătate ale fondurilor de pensii private ar trebui să fie permise, sub rezerva respectării principiilor de gestionare prudentă. Astfel, posibilitatea investirii în emitenţi din alte state este strâns legată de analiza riguroasă a riscurilor şi oportunităţilor aferente investiţiei.

În acest context, au fost apreciate progresele realizate de ţara noastră în vederea alinierii la instrumentele juridice şi la practicile promovate de OCDE. O modificare legislativă importantă din acest an a reprezentat-o creşterea procentului de contributivitate la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) de la 3,75% la 4,75% din salariul brut începând cu luna ianuarie 2024. Totodată, începând cu luna mai 2024, a fost revizuit cadrul legislativ în ceea ce priveşte investirea activelor fondurilor de pensii private, ce vizează lărgirea orizontului investiţional prin posibilitatea efectuării de investiţii pe pieţe reglementate din state membre OCDE, pieţe ce au în vedere cele mai bune practici din domeniu, fapt ce presupune o diversificare a paletei investiţionale a fondurilor de pensii private. De menţionat faptul că, diversificarea investiţiilor a fondurilor de pensii private presupune păstrarea profilului de risc asumat prin politica de investiţii şi îndeplinirea cerinţelor de prudenţialitate şi calitate a activelor.

În viitor, în vederea susţinerii reformei sistemului de pensii, precum şi pentru o mai bună aliniere a legislaţiei din domeniul pensiilor private la standardele OCDE, principala temă de analiză inter-instituţională vizează elaborarea legislaţiei pentru faza de decumulare a fondurilor de pensii private (pay-out phase). De asemenea, sunt luate în considerare obiective strategice precum menţinerea rolului Pilonului II de complementaritate a sistemului public de pensii, creşterea inclusivităţii prin extinderea categoriilor de persoane eligibile care ar putea contribui la Pilonul II, dar şi creşterea gradului de diversificare a opţiunilor de investiţii ale fondurilor de pensii private.

Motto-ul OCDE ”Politici mai bune pentru o viaţă mai bună” ar trebui să fie principala caracteristică a politicilor elaborate, în vederea îmbunătăţirii bunăstării oamenilor, atât pentru generaţia actuală, cât şi pentru generaţiile viitoare.