În cel mai bun an de afaceri al vietii lor, cand stau pe munti de cash din dublarea si triplarea preturilor bunurilor sau serviciilor vandute, ceea ce a se generat inflatia de care se plang, angajatorii din “asociatiile reprezentative” (sic!) s-au dus la Guvern sa negocieze salariul minim brut pe economie, editia 2023. Cam asa: daca Guvernul vrea brut de 3.000 lei, suntem de acord, dar sa existe facilitati in asa fel incat angajatul sa ia in mana mai mult decat netul de 1.774 lei. Adica “noi crestem brutul, voi cresteti netul”.

Haideti sa spunem lucrurilor pe nume. Sau, mai pretios, sa contextualizam si dezambiguizam, cum ar spune unii analisti economici. Aceia care, mereu, in ultimii 5 ani, prevestesc sfarsitul economic al Romaniei. Aceia care la finalul fiecarui an se supara narcistist ca n-au avut dreptate si acuza INS-ul ca falsifica datele in asa fel incat sa arate ca am crescut cu peste 5% (vedeti, Domnule Adrian Câciu, trebuie sa-mi dati dreptate cand le cer sefilor coalitiei sa dea afara toti analistii, multi dintre ei cadre universitare). Dar asta este alta poveste.

Asadar, sa clarificam. Mai jos este si un tabel ajutator (oare?) cu variante de salarii brute si nete.

Evolutiile salariului minim brut nu au avut niciodata nimic in comun cu productivitatea muncii, ci mai degraba cu salvarea angajatilor dintr-o forma de sclavie moderna;

O mare parte din cei circa 860 mii de salariati (date MMPS), aproape toti la privat, angajati pe salariul minim din 2022, beneficiaza si de alte facilitati fiscale si primesc din belsug si bani la negru de la angajator. Dupa anularea festivalului de frauda din contractele part-time, banii la negru au ramas singura forma de a suplimenta netul fara a mari brutul. Se misca sume enorme de bani negri in piata, estimarile sunt de 200 miliarde lei;

Circa 1,32 milioane de angajati sunt platiti cu un brut intre 2551 si 2999 lei, multi si dintre acestia beneficiind de facilitati fiscale dar luand si bani la negru;

Fun fact: intre cifrele oficiale, 5,26 milioane, si cele din presa, 5,7 milioane, exista o diferenta de circa 450 mii de salariati. Asadar, nici macar nu se stie exact cati oameni muncesc in Romania cu acte in regula si cati primesc venituri fiscalizate, fiind astfel imposibil sa se calculeze un impact al masurii. Stie cineva cati alti romani lucreaza fara contract de munca? Multi, foarte multi, mai ales in rural;

Facilitatile fiscale pe munca acordate anumitor domenii “privilegiate” reprezinta o discriminare crasa fata de angajatorii care deja platesc peste 3000 lei, chiar si peste 4000 lei, ca sa-si loializeze angajatii calificati (tabel);

Nimeni nu contesta faptul ca fiscalitatea muncii este ridicol de mare in Romania. In plus, toata lumea stie ca banii nu sunt utilizati cum ne dorim, sistemele de sanatate, educatie, pensii si infrastructura sunt praf. Insa, faptul ca sunt discriminati mii de angajatori care nu lucreaza in domeniile “privilegiate” genereaza efecte grave pentru acestia dar si in economie, putand duce inclusiv la aparitia altor taxe, vezi iminenta “taxa de solidaritate”, pe care mai mult ca sigur n-o vor plati angajatorii din “asociatiile reprezentative”.

Asadar, incepand cu 2023, un salariu minim brut de 4000 lei si stoparea oricaror facilitati fiscale clientelare. Aplicarea unui brut minim de 4000 lei, fara discrimarea a mii de angajatori, va reaseza piata muncii pe sectoarele economice importante si va elimina o parte din banii negri care circula nestingheriti. La cererea enorma de forta de munca din Romania nu incape nici o indoiala ca orice angajat care isi va pierde slujba va gasi imediat alt loc de munca.