Stire de sambata, 24 decembrie, din Reuters: Ungaria, o piata farmaceutica de aproape 6 miliarde Euro - la o populatie de 10 milioane, asadar 600 Euro / locuitor - cu producatori locali extrem de puternici, introduce pentru 2022 (retroactiv) si pentru 2023 o taxa exceptionala (windfall) progresiva pe veniturile nete ale producatorilor de medicamente. Acest tip de taxa este aplicata si in cazul altor industrii – banci, energie, asigurari, aviatie – pentru a suplimenta veniturile necesare repararii recesiunii din tara vecina. Taxa aplicata productiei de medicamente va avea trei trepte, 1% la o cifra de afaceri de sub 50 miliarde forinti (circa 125 milioane Euro), 3% la venituri intre 50 si 150 miliarde forinti (125- 375 milioane Euro), ajungand la maximum 8% pe an in cazul celor cu cifre de afaceri de peste 150 miliarde forinti (aproximativ 375 milioane Euro).

Romania, o piata farmaceutica de circa 5 miliarde Euro - la o populatie de 20 milioane, asadar 250 Euro / locuitor - are o taxa exceptionala (clawback) care se aplica producatorilor de medicamente inca din 2011 si care a fost modificata in 2018 la 3 trepte, 15%, 20%, 25%, in functie de tipul de medicamente vandute (fabricate local, generice sau inovative) si indiferent de cifra de afaceri. Insa, taxa fiind aplicata la pretul de raft, nu la cel de producator, fabricantii de medicamente din tara ajung sa plateasca si cu peste 5 puncte procentuale mai mult decat nivelul real, cel de 15%. Si, de mentionat, o astfel de taxa exceptionala nu este aplicata altor sectoare economice, asa cum se intampla in Ungaria.

Iar acum sa facem un calcul: sa luam o companie din Ungaria si una din Romania, fiecare  cu o cifra de afaceri de 100 milioane Euro.

In Ungaria, taxa “windfall” pe care va fi obligata sa o plateasca in cei doi ani va fi de 2 milioane Euro, pe treapta de 1%.

In Romania, taxa “clawback” pe care va fi obligata sa o plateasca in cei doi ani va fi de 30 milioane Euro, pe treapta de 15%. 

Asadar, foarte simplu pus, compania din Ungaria va avea in urmatorii doi ani 28 milioane Euro in plus la dispozitie fata de cea din Romania pentru dezvoltare de produse noi, automatizare, tehnologizare, cresterea capabilitatilor de export (inclusiv catre Romania). De fapt, suma este mai mare decat cea care i-a trebuit companiei de stat Antibiotice pentru a face chiar o fabrica noua.

De aceea nu avem o gama mai mare de medicamente fabricate in Romania, lipsuri cronice de preparate uzuale si nici o fabrica noua in functiune, nu pentru ca Ministerul Sanatatii n-ar face nimic. Raspunsul la intrebarea pe care mi-au pus-o rand pe rand domnii Nicolae Ciuca, Marcel Ciolacu, Florin Spataru si multi altii: “Ce trebuie facut pentru a dezvolta industria farmaceutica in Romania?” se afla la Ministerul Finantelor.