Dupa 45 de ani de comunism, din 1990, a aparut perioada de tranzitie. Pentru cei care o duc rau si acum, unii mai rau decat pe vremea lui Ceausescu, comunismul e regretat. Pentru cei care au plecat in strainatate, simplu fapt ca pot lucra in alta tara pe bani (mai) multi, comunismul a fost uitat. Pentru cei care o duc bine, chiar foarte bine, democratia actuala este o mana cereasca. 

Ca sa nu credeti ca sunt vreun ipocrit, va spun direct, si eu am profitat de perioada post-revolutionara. Eram student cand l-au ciuruit pe ''Ceasca'' si aveam toate oportunitatile in fata: varsta, afaceri virgine si drumuri nebatatorite in multe domenii de activitate - interzise pe vremea marelui dictator. Eram unul din zecile de mii de ”decretei” ai regimului.

Dupa 32 de ani de experiente care implica zona imobiliara a afacerilor exclusiv private, nu am nicio jena sau frica sa afirm ca cele mai profitabile business-uri le-au facut securistii de ieri, fiii/nepotii lor sau ''tovarasii'' din serviciile de azi. Probabil, si eu - daca eram turnator sau ma racola cineva pe traseu - procedam la fel. 

De altfel, nu am dubii ca orice tara din lumea asta, daca nu este sub dictatura sau condusa de un autocrat, este ''ghidata'' si controlata, mai mult sau mai putin, de serviciile secrete. In anumite situatii consider ca e mai bine asa. Decat sa ai la conducerea tarii un prost, care se crede destept peste noapte, parca mai sigur te simti cand alti oameni inteligenti decid lucrurile care conteaza pentru evolutia unei natiuni.

Peste toate cele descrise mai sus, pe locul doi, in opinia mea, cei care au prosperat vazand cu ochii au fost avocatii inteligenti. Sa ne intelegem, unii avocati sunt mai pregatiti/buni decat altii. Ca in orice meserie. Uite asa au aparut sute de casa de avocatura de prestigiu, conduse fie de avocati destepti - unii doctori in drept, profesori, conferentiari sau lectori - fie de lideri cu expertiza juridica vasta in aceste domeniu.

Consider c-ar fi interesant daca s-ar face o statistica din care sa reiasa cate procente din procesele aflate pe rolurile instantelor au la baza sursa de ''inspiratie'' comunista. Dupa parerea mea, toate celelalte spete cumulate palesc in fata abundentei de litigii provenite ca urmare a regimului comunist.

De la nationalizari sau confiscari de imobile, desagubiri, compensari in natura sau materiale, pana la suprapuneri de puneri in posesie, aproape ca nu a existat cazuistica care sa nu ajunga in fata judecatorilor. Tone de bani s-au facut din revendicari, retrocedari, drepturi litigioase, evaluari si expertize dubioase. Haideti ca stiti despre ce este vorba !

In acest context, poate, numai procesele legate de divorturi, partaje sau custodia copiilor se mai apropie de multitudinea proceselor in care interpretarea legii cu ''izvor'' imobiliar este predominanta. Nici macar coruptia, anchetele parchetelor si ale DNA nu au avut nicio sansa sa egaleze avalansa de litigii pe teme din real estate sau conexe acestui domeniu. 

Daca stam si ne gandim un pic mai departe, actualul primar general al PMB a avut ca rampa de lansare abuzurile imobiliare, expuse in justitie. Mai mult, orice conferinta de presa are ca subiect principal teme imobiliare vechi sau noi, mai toate fiind generate de abuzurile imobiliare din trecut.

Concluzia mea este cat se poate de simpla: comunismul a ramas printre noi. Problemele generate de regimul ceausist sunt inca de mare actualitate. Cine a profitat pe scara larga de acest ''dar''? Avocatii cu...har si inspiratie in speculatii imobiliare. Parca ar merita o statuie Ceausescu, ce ziceti ?...

Dupa Revolutia din 1989, din pricina meandrelor comunismului au aparut nenumarate business-uri prospere. Avocatii abili sau profesionisti au generat profituri spectaculoase si nu este nimic de condamnat in acest fapt. Suntem intr-o democatie sau asa ne place sa credem si orice nu este interzis este permis.

Pe ce s-au bazat aceste afaceri? In primul rand, pe informatiile folosite in interes personal. In al doilea rand, pe ceea ce ii doare cel mai tare pe clientii caselor de avocatura: interpretarea legilor, inaplicabiliatea unora, contradictia in continutul altora, lacunele juridice, etc.

Diferenta dintre clienti si avocati este ca cei din urma nu au avut si nu au niciun interes ca legile actuale sa se schimbe. Nu se grabesc sa faca asta intrucat multi si-ar pierde obiectul muncii. Prosperitatea atrage costuri mari care trebuie intretinute permanent. 

PS. Stiu, Parlamentul face si schimba legile, nu avocatii. Parlamentarii avocati doar se plimba prin aceasta institutie si legile raman aceleasi. Oare, asta este in favoarea Romaniei ?

Dragos Dragoteanu, General Manager Euroest Invest