Deşi Codul Fiscal defineşte criptomonedele drept „monede virtuale”, realitatea pieţei şi a investitorilor arată altceva: termenul „criptomonede” este cel care domină discursul public şi uzul general. Indiferent de etichetă, acest domeniu a devenit tot mai greu de ignorat, iar autorităţile fiscale, inclusiv cele din România, şi-au intensificat eforturile să-l reglementeze mai strict, impunând reguli cu impact direct asupra investitorilor şi traderilor.

Mult timp, criptomonedele au fost văzute ca un teritoriu dificil de reglementat, un spaţiu aflat la graniţa dintre inovaţie şi incertitudine legislativă. Recent, pe fondul demersurilor de a reduce cheltuielile bugetare şi de a identifica noi surse de venit la bugetul de stat, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a decis să acţioneze.

Una dintre cele mai dure măsuri recente este taxarea cu 70% a veniturilor care nu pot fi justificate prin documente financiar-contabile clasice. Deşi această reglementare nu vizează direct industria crypto, mulţi investitori şi traderi se pot trezi într-o situaţie complicată, cu riscul unor obligaţii fiscale greu de gestionat.

Aşadar, cum poţi evita problemele fiscale şi ce măsuri trebuie să iei pentru a te proteja?

Vom analiza în detaliu implicaţiile acestui impozit şi soluţiile eficiente pentru a rămâne în legalitate.

De unde provine impozitul de 70%?

Conform Codului Fiscal, orice sumă care nu poate fi justificată prin documente oficiale este încadrată drept "venit neidentificat" şi poate fi supusă unei impozitări semnificative. În cazul activelor digitale, acest lucru poate genera o serie de inconveniente, din mai multe motive:

Lipsa unor rapoarte contabile standardizate

Majoritatea platformelor internaţionale de schimb crypto nu furnizează documente contabile compatibile cu legislaţia fiscală românească.

Dificultatea urmăririi transferurilor între wallet-uri 

În lipsa unui departament de blockchain analysis este foarte dificilă urmărirea tranzacţiilor între “portofele”, mai ales atunci când acestea sunt furnizate de entităţi descentralizate şi/sau protocoale de anonimizare a tranzacţiilor şi pot fi interpretate greşit de autorităţi. În atare situaţii, revine utilizatorului să demonstreze legalitatea tranzacţiilor, sursa veniturilor şi corectitudinea sumelor declarate.

Absenţa unui cadru clar de raportare

Spre deosebire de alte venituri, câştigurile din crypto trebuie evidenţiate şi raportate într-un mod care să fie recunoscut de ANAF. Prin urmare, fără o documentaţie solidă, există riscul ca veniturile din crypto să fie considerate "nejustificate", iar ANAF să aplice impozitarea de 70%, iar nu de 10%, cota ce se aplică atunci când sursa câştigurilor din criptomonede este justificată.

Cum identifică ANAF veniturile din crypto?

Autorităţile fiscale au la dispoziţie mai multe mecanisme pentru a monitoriza tranzacţiile şi a detecta posibile nereguli:

1.       CARF (Crypto-Asset Reporting Framework) – Un sistem internaţional ce permite statelor să facă schimb automat de informaţii despre tranzacţiile crypto, pentru a combate evaziunea fiscală, pe care ANAF intenţionează să-l implementeze în perioada următoare.

2.       Monitorizarea tranzacţiilor bancare – Băncile pot raporta către ANAF retragerile mari din exchange-uri către conturile bancare.

3.       Colaborarea internaţională – România face parte din acorduri de schimb automat de informaţii fiscale, ceea ce înseamnă că datele utilizatorilor pot fi transmise direct autorităţilor.

4.       Controale fiscale extinse – ANAF a devenit tot mai activ în investigarea veniturilor din surse alternative, inclusiv crypto.

Ce măsuri poţi lua pentru a te proteja?

Pentru a evita problemele fiscale şi a te asigura că respecţi legea, este important să adopţi un set de măsuri strategice:

Ţine o evidenţă clară a tranzacţiilor, păstrând rapoarte detaliate ale tranzacţiilor, inclusiv istoricul conversiilor şi extrasele de cont relevante.

Foloseşte exchange-uri reglementate, adică platforme care oferă documente contabile compatibile cu legislaţia românească.

Declară veniturile corect şi la timp, incluzând câştigurile din crypto în declaraţia ta fiscală.

Asigură-te că ai documentaţia necesară privind platformele folosite (dacă utilizezi exchange-uri reglementate, păstrează evidenţa verificărilor KYC (Know Your Customer), deoarece acestea pot constitui dovezi utile în justificarea fondurilor tale).

Ce aci dacă ai primit o decizie de impunere?

În cazul în care nu ai reuşit să respecţi măsurile de prevenţie de mai sus sau nu ai pus la dispoziţia ANAF documentele necesare, s-ar putea să te regăseşti în situaţia în care ai primit o somaţie sau o decizie de impunere pentru plata impozitului de 70%. Într-o atare situaţie există căi legale prin care poţi contesta această decizie şi să îţi aperi drepturile.

Cum poţi contesta o decizie de impunere ANAF?

Dacă ANAF consideră că veniturile tale din crypto sunt nejustificate şi emite o decizie de impunere, ai dreptul să o conteşti. Iată paşii esenţiali:

Primul pas constă în formularea unei contestaţii, în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestaţia se depune la structura emitentă a actului administrativ fiscal, iar soluţionarea acesteia este realizată de către direcţiile de specialitate din cadrul ANAF. Este esenţial să furnizezi documente care să justifice provenienţa fondurilor şi să demonstrezi că interpretarea ANAF nu este corectă. Poţi include extrase de cont, rapoarte de tranzacţii, declaraţii fiscale anterioare şi orice alte documente relevante.

Al doilea pas constă în formularea unei acţiuni în instanţă, în termen de 6 luni, în cazul în care ANAF respinge contestaţia, pentru a obţine anularea sau reducerea impozitului impus.

Reglementarea veniturilor din crypto devine tot mai strictă, iar investitorii trebuie să fie pregătiţi pentru un control fiscal riguros. O bună organizare a tranzacţiilor, utilizarea platformelor conforme şi cunoaşterea legii sunt esenţiale pentru a evita impozitarea de 70% a veniturilor nejustificate şi, totodată, alte consecinţe chiar mai grave, generate de nedeclararea şi neplata impozitelor şi taxelor.

Autori:

Ovidiu Şerban, partner, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners (ZRVP)

Celestino Dincă, senior associate, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners (ZRVP)