Tot mai mulţi antreprenori români au decis în pandemie să-şi crească afacerile prin sistemul de franciză. Noile modele de business din piaţa de francize din România, care cuprinde peste 400 de concepte de activitate, sunt atât din industrii care îşi revin rapid din criză, cum ar fi HoReCa sau industria de înfrumuseţare, cât şi din sectoare de activitate care au crescut în pandemie, cum sunt construcţiile şi educaţia, susţine Paul Voicu, managing partner Franchwise, companie de consultanţă în domeniul francizelor.

 

1.  L’Amande

Cofetăria cu laborator propriu pentru produse fără gluten, L’Amande – Desserts sans gluten, o afacere  începută de Daniela Alecse în 2016, a făcut primul pas către sistemul de franciză în pandemie.

Povestea afacerii L’Amande a început în urmă cu şase ani, atunci când Daniela Alecse, fondatoarea companiei, care la acea vreme lucra într-o corporaţie, a fost diagnosticată cu boala celiacă (intoleranţă la gluten). Una dintre cele mai mari provocări antreprenoriale cu care s-a confruntat Daniela Alecse atunci când a decis să înfiinţeze business-ul a fost faptul că majoritatea distribuitorilor de materii prime din HoReCa nu ştiau exact ce presupune un produs „gluten free”. Referitor la dezvoltarea modelului de business L’Amande – Desserts sans gluten prin sistemul de franciză, ultima investiţie a fost realizată în acest an, atunci când a fost deschisă prima franciză în Bacău. Investiţia într-o franciză L’Amande poate ajunge şi la 50.000 de euro. De curând a fost semnată şi a doua franciză, dar locaţia încă nu a fost aleasă.

Printre motivele pentru care acest model de business s-a dezvoltat în pandemie, enumerate de reprezentanţii Franchwise, se numără cererea pentru produse şi dieta stricte fără gluten, aflată în creştere constantă, şi creşterea apetitul antreprenorial în oraşele mari din ţară. „Spre exemplu, prin sistemul de franciză, au fost realizate două investiţii noi  L’Amande: la Bacău, investiţie de 50.000 de euro, şi la Timişoara.”

 

2. Bubble Waffles

Bubble Waffles, un concept românesc care are la bază produse de tip desert, este un business început în Constanta în anul 2017 care a deschis în pandemie primele locaţii francizate. Bubble Waffles este o afacere pornită de la zero de Cristian Chifoi şi Cristian Matei, cu două unităţi proprii deschise în Constanţa şi Sibiu, şi primele unităţi deschise în Bucureşti şi Braşov, după care urmează deschiderea unor francize noi în Târgovişte şi Timişoara. Motivul pentru care acest model de business s-a dezvoltat în pandemie este creşterea interesului pentru afaceri care au în portofoliu produse simple, uşor de vândut în spaţii cu vad comercial.

 

3. Biotiful

Biotiful este un business cu saloane de frumuseţe care estimează anul acesta o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro. Angelina Cozma, fondatoarea companiei, a decis să-şi extindă businessul prin sistemul de francize şi vrea să se dezvolte la nivel naţional. Elementele care au dus la dezvoltarea acestui business în pandemie sunt: faptul că industria de beauty şi-a revenit după eliminarea restricţiilor, iar saloanele de înfrumuseţare sunt mai populare ca niciodată, tendinţele de creştere a consumului de servicii şi produse non-toxice, şi faptul că e un business construit în jurul unei comunităţi.

 

4.Maison des Crêpes

Maison des Crêpes este un lanţ de restaurante bazat pe clătite dulci şi sărate dezvoltat de Valentin Strugaru, antreprenor cu experienţă în industria Horeca care s-a dezvoltat în franciză în pandemie prin cinci locaţii noi în Bucureşti, Ploieşti, Iaşi şi Buzău. Grupul City Grill, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa restaurantelor din România, a preluat 49% din acţiunile businessului Maison des Crêpes. Parteneriatul creat aduce expertiza şi resursele unuia dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor din România. „Am cumpărat 49% din Maison des Crêpes şi vrem să deschidem în franciză 30 de restaurante în trei ani,” spune Dragoş Petrescu, fondator City Grill. După redeschiderea sectorului HoReCa post-lockdown, vânzările grupului au ajuns undeva la 70% faţă de nivelul din 2019. Susţinerea investitorului strategic City Grill şi faptul că sectorul HoReCa este o piaţă uşor francizabilă se numără printre motivele care au stat la baza evoluţiei businessului în perioada pandemiei.

 

5. Graphein

Compania antreprenorială Graphein s-a extins la nivel naţional în pandemie prin deschiderea a trei francize, în Iaşi, Bucureşti şi Cluj-Napoca.

Investiţia minimă în franciză începe de la 5.000 euro şi poate ajunge la 50.000 euro şi include furnizarea echipamentelor şi a tehnologiei necesare, mobilier, stocul iniţial de echipamente de protecţie, campania de marketing de lansare şi capital circulant pentru primele trei luni operaţionale. Factorii care au permis creşterea afacerii în această perioadă sunt, pe de-o parte, faptul că domeniul construcţiilor nu a fost afectat de pandemie, ba chiar, spre deosebire de alte domenii, aici chiar au fost creşteri semnificative în 2020 şi în anul 2021, dar şi faptul că scanarea 3D ar trebui să devină o practică cât mai comună în domeniu, întrucât eficientizează foarte mult procesul măsurătorilor şi de întocmire al releveelor şi este un pas important în modernizarea întregii industrii.

 

6. Kiddo

Kiddo Play Academy, este un business antreprenorial românesc specializat în dezvoltarea de centre de joacă pentru copii. Kiddo Play Academy este prezent în Bucureşti cu doua locaţii, în Băneasa Shopping City şi ParkLake şi vor sa ajungă în toate oraşele cu peste 300.000 de locuitori din ţară, iar investiţia pe o locaţie este de aproximativ 700.000 euro pentru un concept cu suprafeţe mari, de minim 800 de metri pătraţi. Viitorul proiect Kiddo Play Academy se va desfăşura pe o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de peste un milion de euro. Lipsa conceptelor mari în principalele centre economice ale ţării, cum e Cluj-Napoca, care nu dispune de spaţii de joacă pentru copii într-un spaţiu indoor, au impulsionat dezvoltarea businessului.

 

7. Nomin Jyuku - matematică mentală japoneză

Povestea Nomin Jyuku începe în 2015, când se deschide primul centru de soroban din România, fiind reprezentantul oficial al Şcolii Japoneze Houmei Jyuku - membru de onoare al Federaţiei Naţionale Japoneze de Soroban. Tehnica Nomin Jyuku este tehnica de aritmetică mentală creată în totalitate de experţii japonezi ai şcolii Houmei Jyuku, recunoscută pentru peste 70 de ani de tradiţie în soroban. Reputaţia dobândită o plasează în rândul celor mai vechi şi eficiente şcoli din lume, care stăpânesc metoda autentică de învăţare a sorobanului şi a calculelor japoneze. Motivele pentru care acest model de business se dezvoltă în pandemie de datorează faptului că francizele care au un model de business în industria educaţiei vor creşte rapid în context pandemic, dar şi pentru că părinţii investesc tot mai mult în educaţia copiilor.

 

8.  Deziclean

Cu peste zece ani experienţă şi 368 de clienţi, Deziclean oferă servicii de curăţenie pentru birouri, sectorul comercial, industrial, alimentaţie şi rezidenţial. Cu o cifră de afaceri de peste 6 milioane euro, Deziclean este unul dintre cei mai mari angajatori din industria de servicii de curăţenie din România, cu un număr aproximativ de 700 de angajaţi. Un francizat Deziclean trebuie să aibă un buget de 39.800 euro de investit pentru începerea business-ului. Creşterea pieţei serviciilor de curăţenie datorită revenirii din zonele de birouri şi comercial şi continuarea creşterii în domeniile industrial şi rezidenţial, două industrii care au crescut în pandemie stau la baza evoluţiei sale, alături de noul context în care afacerile îşi desfăşoară activitatea: mai multe restricţii de curăţenie impuse de pandemie.