Tragedia de la Crevedia vine la doi ani de la Explozia de la rafinăria Petromidia din Năvodari, care a dus la moartea unui om şi rănirea altor cinci, a adus în atenţie din nou problema lipsei paturilor pentru pacienţii arşi în România. La opt ani de la cea mai mare tragedie din România - incendiul de la Colectiv, în care şi-au pierdut viaţa 64 de oameni România nu are un centru de mari arşi. Anual însă, sunt între 600 şi 800 de pacienţi cu arsuri, din datele anunţate anterior de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.

Autorităţile din sănătate, ministerul Sănătăţii, au semnat un contract pentru construirea unui centru de mari arşi in Bucuresti de abia la 22 august 2023, iar lucrările ar trebui sa înceapă in septembrie, cu doar câteva zile înainte de tragedia din Crevedia. Pana acum, niciun alt centru de mari arsi nu a mai fost construit, dupa tragedia de la Colectiv din 2015, cand zeci de oameni au avut nevoie de îngrijiri specializate.

Actualul ministru al sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a semnat săptămâna trecută contractul pentru construirea Centrului de Mari Arşi în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, iar lucrările vor începe în prima săptămână din septembrie.

Noua clădire va cuprinde 2 săli de operaţie pentru pacienţii cu arsuri severe, 10 paturi pentru pacienţii critici, 16 paturi ATI postcritici şi 10 paturi pentru microchirurgie şi chirurgie reconstructivă. În cadrul centrului va funcţiona şi un nou ambulatoriu de specialitate.

Valoarea investiţiei este de 56 milioane de euro şi face parte din Proiectul derulat de Ministerul Sănătăţii cu Banca Mondială. Durata de execuţie a obiectivului de investiţii este de 26 de luni.

Lucrările de construcţie a Centrului de Mari Arşi de la Timişoara au început în luna iunie. Până la finalul anului urmează să fie semnat contractul pentru construirea Centrului de Mari Arşi de la Târgu-Mureş.

Incapacitatea României de a construi un centru de mari arşi pentru ca pacienţii să fie trataţi corespunzător cât mai rapid transformă orice tragedie într-o luptă contra cronometru pentru a trimite în străinătate pacienţii.

Un spital pentru pacienţii arşi se diferenţiază de o unitate generalistă prin circuitele de instalaţii, filtre, camerele de tratament şi partea de instalaţii, care este şi cea mai complicată, explica anterior pentru ZF medicul Wargha Enayati. La nivel de costuri însă, ridicarea unui spital pentru arşi este comparabilă cu a unui spital obişnuit – circa 25 mil. euro pentru o unitate de 7.000 mp, adică 30-40 de paturi. El are o experienţă de zeci de ani în construcţia spitalelor, fiind fondatorul reţelei Regina Maria, iar recent a deschis un centru medical care include şi un spital oncologic.

Totuşi, România nu a reuşit să deschidă de la zero decât un spital în ultimii 30 de ani – la Mioveni, Argeş –, iar proiectele se opresc la faza studiilor de fezabilitate.

Din 2015 până în 2020 au fost trimişi în afara ţării pentru tratament 76 de pacienţi cu arsuri care nu au putut fi trataţi în România, unde lipsesc centrele pentru mari arşi. Cele 24 de paturi existente în România sunt amplasate în spitale publice cu profil generalist, iar România nu are un centru care să se ocupe doar de aceşti pacienţi.

Valoarea tratamentului şi a îngrijirii pacienţilor în total în cei şase ani pentru care CNAS a transmis date a fost de 4,8 mil. euro, adică 20% din cât ar costa un spital construit de la zero, din calculele ZF.

Deşi în declaraţii sănătatea este prioritară, la nivel de proiecte începute şi finalizate nu se aplică promisiunile. În ultimii ani, după incendiul de la Colectiv, o tragedie care a arătat imaginea reală a sistemului sanitar românesc, au mai fost tragedii care au zguduit domeniul medical: incendiul de la spitalele Neamţ şi Matei Balş, dar şi explozia de la rafinăria Petromidia în urma căreia doi dintre pacienţii răniţi au fost transferaţi în străinătate, angajatorul suportând costurile.

Cei mai mulţi pacienţi cu arsuri au plecat în străinătate în  2015, anul în care a fost incendiul din Colectiv. Şi în 2019 au fost trimişi 12 pacienţi cu arsuri în străinătate.

După incendiul de la Colectiv,  preşedintele Klaus Iohannis şi toţi miniştrii sănătăţii au vorbit despre nevoia de a creşte numărul de paturi în spitale pentru marii arşi, adică pacienţii cu suprafaţă de peste 20% afectată din corp. Practic însă nu s-au făcut paşi importanţi până acum, deşi au trecut opt ani de la Colectiv.