Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

►Primăria realizează în mai ultima plată pentru a lua în proprietate fosta platformă CET Braşov. ► În iunie 2023 va fi inaugurat Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav.

Braşovul este unul dintre municipiile care au reuşit să atragă deja volume sem­ni­ficative de fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având proiecte aprobate sau chiar contractate de circa 1 miliard de lei, a explicat Allen Coli­ban, primarul municipiului Braşov, în emi­siu­nea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Nu am văzut niciun top naţional, dar pu­tem spune că Braşovul este în vârful aces­tei ie­rar­hii a muncipiilor care accesează fon­duri prin PNRR. Noi am depus proiecte de aproximativ 1,6 mld. lei, dintre care undeva la peste 1 mld. lei au fost contractate sau au fost aprobate şi urmează a fi contractate“.

Afluxul de capital adus de fondurile europene, în special de finanţările neram­bursabile, sunt cu atât mai importante în con­textul în care banii sunt astăzi mai scumpi. Printre proiectele depu­se pe PNRR se nu­mără un spital, un campus integrat pentru învă­ţământ dual, 27 de proiecte pentru efi­cien­tizare energetică şi transformarea unor instituţii de învăţământ în prosumatori sau proiecte de mobilitate.

„Am depus şi un proiect pentru parc foto­voltaic care să ne acopere 90% din con­su­mul pu­blic de energie electrică, ceea ce ne duce foar­te aproape de îndeplinirea unui obiectiv de independenţă energetică pentru consumul pu­blic. De asemenea, am depus proiect pentru construire de creşte, grădiniţă, flota de transport public, unde avem cea mai mare flotă de auto­buze electrice dintre municipiile României şi nu ne oprim aici, am câştigat încă două proiecte pentru 50 de autobuze e­lectrice“.

Lista completă de pro­iecte este mai lun­gă, iar Coliban spune că primăria va publica aceste informaţii la finalul lunii iunie.

Începu­tul verii este un moment im­portant pentru braşoveni pentru că aduce şi operaţionalizarea Aero­portului Interna­ţional Braşov-Ghimbav, primul construit de la zero în România în ultimii 50 de ani. Acest aeroport ar trebui să reprezinte un avantaj în atragerea de investitori.

Terenul de la CET Braşov

Anul trecut, primăria a reuşit să înceapă preluarea unui teren de circa 50 de hectare, pe platforma fostului CET Braşov, care reprezintă ultimul teren compact de o asemenea anvergură disponibil la nivelul Braşovului. „În primul rând, vă pot spune că luna aceas­ta vom face ultima plată astfel încât să preluăm integral în proprie­tate respectiva platormă. Este foarte important pentru un oraş de talia Bra­şovului să aibă ce să pună pe masa investitorilor şi nu vorbim despre o masă, vorbim despre o vitrină, ne prezentăm drept o destinaţie pentru business, pentru investitori“.

Administraţia locală ar putea găsi un inves­titor pentru platformă „chiar şi mâine“, dar îşi doreşte un aşa-numit investitor strategic, care să aducă la rândul său alte investiţii şi să genereze un întreg mecanism economic.

„Acest diamant poate să atragă investitori strategici în domenii precum tot ce ţine de ver­de, fie că vorbim de mobilitate, să producem autovehicule, biciclete electrice, de ce nu chiar şi trenuri, locomotive, tramvaie. Totodată, ne uităm şi la energie verde şi aici ne referim şi la stocare, cât şi la producţie. De ce căutăm inves­titori strategici în aceste domenii? Pentru că sunt domeni care se află în plin avânt industrial, domenii care pot crea un efect de cascadă“. Allen Coliban a declarat că s-a întâlnit chiar săptămâna trecută cu un producător de vehicule electrice din India, interesat să dezvolte o gigafabrică, printr-o investiţie de peste 1 miliard de euro. Primarul nu a putut dezvălui numele acestora, iar discuţiile au rămas deschise.

„Le-am spus că în momentul în care se hotărăsc CET poate fi o destinaţie bună pentru business lor, asta cu atât mai mult cu cât are o poziţie foarte bună, conectare la utilităţi şi la curent de înaltă tensiune, are conectare rutieră bună, se află în proximitatea centurii Braşovului şi, foarte important, are o conectivitate ferovia­ră, o linie de cale ferată pe ambele părţi, linie care se află în posesia municipalităţii odată ce tranzacţia va fi definitivată, adică luna aceasta“.

Braşovul a trecut la o abordare proactivă în atragerea de investitori şi a lansat platforma investbrasov.org, unde adună într-un singur unct toate informaţiile legat de demografie şi de ceea ce are de oferit Braşovul ca zonă metro­po­li­tană pentru investitori. Cu această platformă, administraţia a început să meargă şi la eveni­mentul Expo Real. Totuşi, va dura până vor apărea rezultatele.

„Clujul este undeva la 10 ani înaintea Braşo­vului cu privire la proactivitatea în atragerea de investitori. (...) Cluj s-a dus prima dată la Expo Real acum 10 ani, cu stand propriu şi cu un concept de prezentare, iar lucrurile au început să dea roade după 3-4-5 ani de zile, pentru că în primul an eşti privit cu curiozitate, dar foarte mulţi iau în calcul seriozitatea cu care te prezinţi, pentru că este nevoie de continuitate în astfel de demersuri“.

După ce Clujul s-a prezentat timp de câţiva ani la târguri relevante de investiţii a reuşit să atragă Bosch, precum şi alţi investitori im­portanţi. În cât timp ar putea avea Braşovul un parcurs similar?

„Mi-e greu să vă spun, eu cred că Diehl a apreciat demersurile pe care le facem şi toate strategii noastre, spre exemplu, sper că în anii următori vom vedea efectele şi vom avea investiori mari la Braşov, mai repede decât în cazul Clujului“.

În toamna anului trecut, producătorul german de electrocasnice Diehl Controls a anunţat o investiţie de 40 de milioane de euro la Braşov, una dintre cele mai mari investiţii străine atrase în ultimii ani.