♦ Braşovul ar putea avea un tren metropolitan, într-un proiect de 400-500 de milioane de euro ♦ Spitalul Regional Braşov se ridică la 600 de milioane de euro ♦ Renaşterea industrială a Braşovului ar putea continua prin atragerea de investitori implicaţi în economia „verde“. 

Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro, în con­textul în care Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aduce o oportunitate istorică, pe care noua administraţie vrea să o con­cretizeze într-o renaştere atât din punct de vedere economic, cât şi al calităţii vieţii, a explicat Allen Coliban, primarul Braşovului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„În total, proiectele despre care discutăm acum şi la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro şi fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape im­posibil să ne gândim că ar putea fi finanţate. Ar fi fost idei într-un sertar şi ar fi aşteptat mult timp pentru finanţare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte şi acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, şi-anume cum vom reuşi să atragem aceste fonduri“. 

Noul primar din Braşov are un plan integrat de renaştere industrială, care cuprinde atât componenta de transporturi, cât şi cea de capital uman. Din totalul de 1,5 miliarde de euro, un tren metropolitan ar putea reprezenta un proiect de 400-500 de milioane de euro. 

„O infrastructură pe şine este capabilă să transporte mai multe persoane decât orice alt mijloc rutier, cum ar fi troleibuzele sau autobuzele, indiferent că îi spunem tramvai sau metrou de suprafaţă. (...) Noi pregătim acum infrastructura pentru următorii 5-10 ani de zile şi am discutat cu Ministerul Transporturilor despre trenul urban. E absurd să nu facem un astfel de proiect în Braşov, unde avem o densitate a infrastructurii feroviare excelentă pe zona metropolitană. Dacă am completa această infrastructură cu alte mijloace pe şine, tramvai, metrou de suprafaţă, astfel să încât să unim toate axele importante ale oraşului, am avea o hartă de transport pe şine care poate rivaliza cu orice infrastructură de metrou. Dacă vom face sau nu aceste lucruri vom afla după ce vom avea studiile care să fundamenteze astfel de proiecte“. 

În mod normal, programele prin fonduri europene nu acoperă astfel de investiţii, de aceea PNRR aduce o oportunitate unică, incluzând o componentă de transport feroviar. 

Allen Coliban aminteşte că Braşovul are o tradiţie industrială, construită în decenii de muncă şi specializare, dar pentru a continua această tradiţie administraţia trebuie să urmărească direcţiile în care se dezvoltă astăzi industria. 

„Unde va fi Braşovul în acest joc? Ce rol putem juca? Dat fiind că pe infrastructură avem câteva deficienţe astăzi, trebuie să gândim cu câţiva paşi înainte. Nu avem aeroportul încă, dar îl vom avea. Nu avem autostrăzi, dar le vom avea. Toate aceste proiecte constituie oportunităţi. (...) Avem o infrastructură importantă la care Braşovul excelează, şi-anume cea feroviară. Suntem cel mai important nod feroviar după Bucureşti şi sunt industrii importante ale căror produse se pretează la transport feroviar. Nu pot da multe detalii încă, dar suntem în aceste momente în procesul de a identifica şi achiziţiona terenuri care să beneficieze de acest acces la calea ferată, să le oferim ulterior într-un pachet ofertant către investitori strategici, în energie verde, cu rol în tranziţia către transport verde, orice ar putea fi produs la Braşov“. 

El a explicat că primăria deja a făcut primii paşi înspre planul de renaştere industrială, înţelegând că un investitor are nevoi mai complexe decât platforme industriale tradiţionale, în special atunci când Braşovul are anumite atuuri pe care poate miza. În ceea ce priveşte tipul de inves­titori pe care îi vizează noua admi­nistraţie, aceştia ar putea veni dinspre in­dustrii precum automotive sau aero­nautică. 

„Mă uit la tradiţia Braşovului şi mă gândesc la faptul că am avut industrie de autocamioane, tractoare, rulmenţi. Rulmenţi avem şi acum dar celelalte mai puţin şi mă gândesc că în contextul în care multe administraţii locale cumpără şi au fonduri pentru achiziţii de autobuze electrice, de ce să nu avem un investitor să producem la Braşov autobuze electrice? Avem tradiţie şi forţă de muncă specializată pe zona de aeronautică, care vedem că s-a democratizat. Pornim de la drone la mijloace de transport uşoare, de ce să nu avem un astfel de investitor în Braşov? Dacă ne referim la energie şi zona de stocare, este un domeniu foarte dinamic, se schimbă de la o zi la alta şi am putea fi un jucător cheie“. 

Un alt factor important în mixul necesar pentru renaşterea economică a Braşovului este componenta de educaţie, unde primăria vrea să continue avansul în ceea ce priveşte învăţământul dual, dar are discuţii şi pentru a deschide o şcoală hotelieră. 

„Avem discuţii cu investitori pentru a deschide o şcoală hoterlieră. Este o altă verticală importantă a mediului economic local. Partea de turism are nevoie de forţă de muncă cu calificări nu doar de bază, joburi de studenţi,ci şi calificări înalte. Dacă vorbim de indiustria ospitalităţii, vorbim de o industrie care are calificări şi de postuniversitar. Toate acestea ar trebui să existe la Braşov“.

Totodată, Allen Coliban vrea ca oraşul cu peste 300.000 de locuitori să redevină unul dintre centrele universitare de top şi poartă discuţii cu Universitatea Transilvania în acest sens. 

„Cred că avem nevoie de ambiţie în învăţământul universitar, ca Braşov să redevină un pol universitar de prim rang, adică top 5 universităţi naţionale. Treaba acesta se poate obţine pe mai multe direcţii, prin investiţii şi prin lărgirea ofertei de Universităţii Transilvania, dar şi printr-o deschidere către universităţi din afara Braşovului.  Fie că vorbim de universităţi de prestigiu din România, fie din afara ţării, să ştie că la Braşov pot porni o bază şi pot avea în primăria Braşov un partener în acest sens“.

În ceea ce priveşte sănătatea, Spitalul Regional Braşov ar putea reprezenta circa 600 de milioane de euro din totalul de 1,5 miliarde de euro anunţat de edil în emisiunea ZF. Pe lângă spitalul de 900 de paturi, administraţia locală deja analizează şi pregăteşte şi faza a doua a proiectului. 

„Ne-am asumat coordonarea acestui proiect mare, noul Spital Regional, care va rezolva partea de medicină de urgenţă. Problema este că la Braşov dacă ne uităm doar la acest vârf al piramidei, la acest spital regional, rămânem cu alte clădiri care sunt improprii şi caută în continuare o soluţie pentru anumite paturi. De aceea, în studiile de fezabilitate pentru acest spital regional cu 900 de paturi vom adăuga şi vaza a doua, care să rezolve şi problema celorlalte pavilioane rămase. (...) E bine să gândim în avans şi să fim cu aceşti paşi parcurşi, astfel încât Braşovul să aibă un oraş medical în zona centurii ocolitare. Este un concept modern pe care mai multe administraţii din Europa îl au“.

O altă componentă importantă a calităţii vieţii este calitatea mediului înconjurător, iar în ceea ce priveşte poluarea primăria are planuri pe mai multe direcţii, începând de la un plan integrat cu sisteme de colectare selectivă situate lângă blocuri în locul actualelor platforme – un proiect de 15 milioane de euro – şi cu un plan integrat pentru utilizarea datelor referitoare la calitatea aerului, pornind de la refacerea Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA). 

„Trebuie să venim cu politici locale care sunt pe linia transportului verde, dar care trebuie dublate de un plan de relocare a poluatorilor industriali. În planul actual de management al calităţii aerului, principala sursă sunt poluatorii industriali, dar planul nu are nicio măsură pentru a adresa această problemă“. 

Edilul a explicat că administraţia mai are de lucrat în ceea ce priveşte zona de autorizare şi de avize. „Este cumva normal şi apelul meu este de cumpătare, răbdare şi de a înţelege puţin contextul. La ora actuală avem un Plan Urbanistic General (PUG) în elaborare. Există foarte multe probleme cu Planurile Urbanistice Zonale (PUZ-uri) care sunt în vigoare şi ar fi păcat să nu avem acest PUG făcut cum trebuie, întrucât tot ce înseamnă dezvoltarea Braşovului va fi afectată de forma finală a acestuia. Ceea ce spun acum este că există multă presiune, spre exemplu pe ansambluri rezidenţiale pe dealurile Braşovului. A existat foarte multă reacţie publică în ultimii ani, pe de altă parte cred că putem aştepta să avem toate studiile necesare. Nu înseamnă că oprim dezvoltarea, dar este necesar să oprim un anumit tip de dezvoltare care a afectat ireversibil Braşovul în ultimii 15-20 de ani“. 

Totodată, Coliban a declarat că a început depolitizarea comisiei tehnice pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, proces care a durat câteva luni. De asemenea, noua administraţie vrea să crească gradul de digitalizare în serviciile publice. 

„Vreau să ajungă şi Braşovul la momentul în care dăm certificate de urbanism online în câteva zile şi nu stăm cu lunile şi avem răspuns la plângeri din parte cetăţenilor“. 

Edilul a explicat că în ultimii ani bugetul Braşovului a fost de sub 200 de milioane de euro pe an, iar că pentru anul acesta bugetul este încă în dezbatere la Guvern şi nu există informaţii finale momentan. Din aceşti 200 de milioane de euro, sub 25% reprezintă buget de investiţii. Cu toate acestea, Coliban a pus deja în mişcare o cerere la Guvern pentru circa 30 de milioane de lei pentru finalizarea unor proiecte în curs. 

„Vorbim pasajul Fartec, care trenează de mulţi ani. Vrem să îl terminăm şi poate fi gata până în luna iulie a acestui an. Vorbim şi de reabilitarea termică a 10 blocuri dintr-un proiect mai amplu care cuprinde 29 de blocuri. De asemenea, despre reabilitatea unui monument istoric care durează de mult timp şi este în zona pietonală, fosta Bancă Săsească, o clădire pe care sperăm să o terminăm anul acesta“.