♦ Până acum, au fost amenajate mai multe astfel de grădini comunitare în Bucureşti, printre care Livada Comunitară Mărţişor, Grădina Istorică, Grădina din Gura Siriului, Grădinescu şi altele.

Bucureştiul are sub 10 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, deşi ar trebui să aibă cel puţin 26 de metri pătraţi, iar parcurile sunt supraaglomerate mai ales în weekend, fiind insuficiente pentru nevoile locuitorilor.

Dezvoltarea imobiliară haotică a dus la micşorarea zonelor verzi dintre blocuri, a spaţiilor verzi stradale şi chiar şi a parcurilor. Calitatea aerului şi a vieţii este în continuă scădere. Acestea sunt premisele de la care a plecat Gabriela Iordan, fondatoarea organizaţiei Livada Comunitară Urbană, una dintre grădinile comunitare din Capitală, un concept susţinut de Fundaţia Comunitară Bucureşti.

„O grădină comunitară este un spaţiu verde existent sau nou-înfiinţat, care devine viu, animat, accesibil unei comunităţi de proximitate. Spaţiul fizic poate aparţine unei entităţi publice sau private care îl pune la dispoziţie unui grup de cetăţeni din zonă, cu scopul de a îngriji pomii şi arbuştii fructiferi, de a planta şi a cultiva legume, plante aromatice, flori“, spune Gabriela Iordan.

Printre beneficiile urmărite de membrii comunităţii unei grădini comunitare se numără obţinerea produselor vegetale naturale de consum, compostarea resturilor vegetale şi producţia de humus, conectarea cu semenii şi natura, socializarea, învăţarea prin participarea la cursuri şi activităţi practice, mişcarea în aer liber, apartenenţa la o comunitate cu aceleaşi valori. Până acum, au fost amenajate mai multe astfel de grădini comunitare în Bucureşti, printre care Livada Comunitară Mărţişor (numele actual al Livezii Comunitare Urbane) - în livada casei în care a locuit Tudor Arghezi, Grădina Istorică - în zona Cotroceni, Grădina din Gura Siriului - în zona Titan, Grădinescu - o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală, şi altele.

„Grădinile comunitare sunt parte din soluţie şi este necesar să fie susţinute şi incluse în strategiile publice pentru a putea creşte numărul unor astfel de iniţiative şi pentru a multiplica beneficiile: coeziunea şi incluziunea socială, implicarea activă a cetăţenilor în bunul mers al oraşului, creşterea calităţii vieţii cu impact redus asupra mediului, creşterea calităţii spaţiilor verzi şi administrarea sustenabilă a acestora, educaţie pentru importanţa spaţiilor verzi, pentru reducerea şi prevenirea apariţiei deşeurilor, colectarea separată corectă de către cetăţeni pentru reciclare şi compostare şi, nu în ultimul rând, reconectarea cu natura şi comunitatea de proximitate.“ În cazul Livezii Comunitare Urbane, de pildă, de care se ocupă Gabriela Iordan, prin parteneriatul cu mediul universitar, echipa de profesori şi studenţi de la Facultatea de Horticultură a promovat şi a redus costurile de îngrijire prin gestionarea noninvazivă şi durabilă a spaţiului verde. „Fiecare specie de pom are nevoie să fie tratată diferit. Astfel, pomii din livadă ne oferă protecţie şi sănătate prin umbră, aer, reglează circuitul apei în natură şi precipitaţiile, reprezintă adăpost pentru biodiversitatea urbană, contribuie la îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a stării de bine, ne oferă fructe pentru consum naturale şi locale.

“Cei aproximativ 30 de voluntari cetăţeni implicaţi pe durata primelor opt luni de la iniţierea proiectului Livada Comunitară Urbană au salvat de la gropile de gunoi peste o tonă de resturi vegetale din bucătărie, prin compostare în cadrul ministaţiei din livadă. „Dacă toţi cetăţenii Bucureştiului ar composta cel puţin în acest sistem voluntar, în grădini comunitare, am salva anual de la gropile de gunoi peste 100.000 de tone de deşeuri vegetale, care acum ocupă şi poluează natura, prin degajarea de gaze cu efect de seră, prin levigat toxic, prin noxele din transport, manipulare şi depozitarea deşeurilor amestecate la gropile neconforme.“ Recent, echipa condusă de Gabriela Iordan a mai lansat un proiect, numit „Şcoala din livadă - Lucrăm cu natura“, o iniţiativă dedicată alimentaţiei sănătoase, în parteneriat cu asociaţia Amurtel România şi cu retailerul francez Auchan. 

„Proiectul se va desfăşura pâna la finalul anului 2023 şi va realiza o punte între două comunităţi: Bucureştiul urban (în special comunitatea Livada Comunitară Mărţişor din sectorul 4) şi Buzăul rural (în special comunitatea de pe valea Râului Buzău, Poieni – Pănătău).“ Proiectul Livada Comunitară Urbană a fost iniţiat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, implementat de grupul de iniţiativă Acţiunea Comunitară Tineretului (ACT) şi finanţat de Banca Transilvania.

„Fără măsuri urgente şi reale, bazate pe natură, pe renaturare, oraşul va intra oficial în colaps în doar câţiva ani, cu prăbuşirea treptată a ecosistemelor care susţin viaţa. În această situaţie de criză, este important ca societatea civilă, instituţiile publice şi companiile private să colaboreze pentru accelerarea tranziţiei către oraşe incluzive, verzi şi reziliente“, spune Gabriela Iordan.