Cu un deficit estimat la aproape 80 de miliare de lei în 2022, în acest moment, guvernul are nevoie ca de aer de acces la finanţare. Una dintre resursele cele mai importante, finanţarea bancară, este la cel mai mare nivel din regiune şi din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), expunerea sistemului bancar pe administraţia publică este de 25% în România, cu mult mai mare decât media europeană de 8%.

„Ponderea administraţiei publice în total active este cea mai ridicată în România - 25% din PIB -  dintre toate ţările din zona noastră şi incomparabil mai mare faţă de UE şi faţă de zona euro. Mă refer la datoria publică din bilanţurile băncilor. Singurele două ţări care sunt mai aproape sunt Polonia şi Ungaria. Sectorul bancar are o expunere mult prea mare pe datoria publică din România. Spaţiul pentru creşterea datoriei în sistemul bancar este mic şi băncile au deja pierderi contabile din cauza marcării la piaţă ca urmare a creşterii dobânzilor”, a spus, la ZF Bankers Summit 2022, Eugen Rădulescu, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Spre comparaţie, băncile din zona euro au în bilanţuri datorie acordată statelor de doar 6%, în vreme ce în Bulgaria procentul este de 11%, iar în Cehia de 18%. Expunerea băncilor pe împrumuturi publice în Ungaria este de 18%, iar în Polonia de 21%.

În aprilie 2022, cele mai recente date publice, datoria publică a României era de 603 miliarde de lei, un plus de 26 de miliarde de lei faţă de începutul anului. La 6 luni din 2022, potrivit execuţiei bugetului general consolidat, deficitul bugetar era de aproape 24 de miliarde de lei, iar dobânzile plătite erau de 13 miliarde de lei.

Greul începe din a doua parte a anului, pentru că programarea bugetară actuală – urmează ca săptămâna aceasta să fie publicat proiectul de rectificare bugetară – prevede un deficit de 77 de miliarde de lei. În consecinţă, doar pentru a acoperi deficitul, fără a mai discuta de rostogolirea datoriei vechi, în a doua jumătate a anului, guvernul trebuie să se împrumute de pe piaţa internă şi externă de cel puţin 53 de miliarde de lei, adică peste 10 miliarde de euro.

Momentan, chiar şi la dobânzi mari – randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani, barometrul pentru costul de finanţare a unui stat, este de peste 8% - analiştii financiari sunt de părere că România nu are probleme de finanţare.

Uniunea Europeană spune că nivelul maxim de îndatorare publică, ca pondere în Prodului Intern Brut, este de 60%. România a reuşit să se menţină la sub 505 din PIB, dar nu datorită menţinerii sau scăderii datoriei publice în termeni nominali, ci pe fondul creşterii PIB. Cu toate acestea, chiar dacă nivelul de îndatorare a ţării ca pondere în PIB nu este la nivel de avarie, pieţele financiare se uită şi la alte aspecte, cum ar fi dimensiunea şi evoluţia deficitelor gemene – deficitul bugetar şi deficitul de cont curent.

„Economişti nu se uită doar la dimensiunea datoriei, care evident că este relevantă, dar şi la sustenabilitatea datoriei suverane a unei ţări. Avem exemple în economia internaţională de ţări cu o datorie de peste 200% din PIB, precum Japonia, care continuă să ramburseze. Acolo sunt şi anumite particularităţi, dar au o economie sănătoasa la exporturi. Alte ţări au avut probleme, au avut sincope, au fost aproape de default la valori de 20% - 30% ale acestui indicator. Deci nu este atât de important cât de mare e datoria, ci cât este de sustenabilă, adică dacă poate fi rambursată atât datoria, cât şi dobânzile aferente serviciului datoriei externe”, spune Liviu Deceanu, profesor universitar de economie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.

Contează ce faci cu banii împrumutaţi, adaugă el: „Dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiţii, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură şi sustenabilitatea să aibă de câştigat.”