Ungaria a fost ultima dintre cei 31 de membri ai alianţei care a ratificat aderarea Suediei, după luni de zile de tergiversări ale partidului de guvernământ Fidesz în această privinţă.

Rezultatul votului a fost 188 de voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”. În parlamentul maghiar sunt 199 de deputaţi.

În timp ce Finlanda a devenit membră a NATO anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte, deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii mai bune cu Rusia decât alţi membri ai alianţei conduse de SUA, au ridicat obiecţii.

Turcia a refuzat să ratifice aderarea Suediei, cerând măsuri mai dure împotriva militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), despre care a spus că şi-au făcut un cămin în Suedia.

Suedia şi-a modificat legislaţia şi a relaxat normele privind vânzările de arme pentru a linişti Turcia. Preşedintele Tayyip Erdogan a legat, de asemenea, ratificarea de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia, Ankara aşteptând acum ca Statele Unite să depună eforturi pentru a obţine aprobarea Congresului SUA.

Tergiversarea Ungariei a fost mai puţin clară, Budapesta exprimându-şi mai degrabă furia faţă de criticile suedeze privind direcţia de dezvoltare democratică sub conducerea premierului naţionalist Viktor Orban, decât faţă de cerinţe concrete.

Prin semnătura Turciei, Ungaria a rămas ultima rezervă, iar Orban se confruntă cu presiuni din partea aliaţilor NATO.

Aderarea Suediei, care nu a mai fost în război din 1814, şi a Finlandei este cea mai semnificativă extindere a alianţei de la mutarea sa în Europa de Est în anii 1990.