Penny aruncă manuşa liderilor din comerţ. CEO-ul firmei-mamă vrea 2 mld. euro din România. În România, reţelele de comerţ modern aleargă în galop, nimeni nu condiţionează extinderea lor de zone de producţie cu investiţii similare
Lionel Souque, CEO al grupului german Rewe, unul dintre cei mai puternici retaileri din Europa, cu afaceri de circa 85 mld. euro în 2022, aruncă mănuşa liderilor din comerţul local, afirmând că vrea afaceri anuale de 2 mld. euro în România de la reţeaua de discount Penny.
♦ În 2021, comerţul a primit investiţii străine directe de 1,7 mld. euro, pe când producţia de alimente, băuturi şi tutun a beneficiat de 217 mil. euro.
Lionel Souque, CEO al grupului german Rewe, unul dintre cei mai puternici retaileri din Europa, cu afaceri de circa 85 mld. euro în 2022, aruncă mănuşa liderilor din comerţul local, afirmând că vrea afaceri anuale de 2 mld. euro în România de la reţeaua de discount Penny.
„Penny România a avut o cifră de afaceri de 1,4 mld. euro în 2022. Mai mult, de ani de zile acest business este campion în ceea ce priveşte ritmul anual de creştere între pieţele noastre internaţionale. Pragul de 2 mld. euro vânzări anuale este următoarea ţintă tangibilă“, a spus executivul după o vizită, alături de membrii boardului Rewe, în România.
În prezent, în România doar patru reţele de comerţ alimentar au afaceri care depăşesc acest prag, de 2 mld. euro – e vorba de Lidl, Kaufland, Carrefour şi Profi. După cifra de afaceri din 2022, Penny este al şaptelea cel mai mare actor din sector, însă anul trecut a postat cel mai alert ritm de creştere din industrie – 33,2%.
Avansul este susţinut de mai mulţi factori, precum numărul de clienţi, inflaţie şi expansiune, în condiţiile în care anul trecut Penny a deschis 36 de magazine noi. Discounterul are deja circa 350 de unităţi şi şi-a bugetat alte 35-40 de inaugurări în 2022. În România, cele mai multe dintre reţelele de comerţ modern aleargă în galop, deschizând în total, an de an, sute de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount şi proximitate. Nimeni nu condiţionează extinderea lor de zone de producţie cu investiţii similare, fapt ce face ca deficitul comercial la alimente să se adâncească permanent.
În 2021, comerţul în ansamblul său a primit investiţii străine directe de 1,7 mld. euro.
Din total, cei mai mulţi bani au mers către retailul alimentar, unde investiţile anuale în deschideri de magazine, achiziţii de terenuri, dezvoltări de depozite şi remodelări pot ajunge aproape de 1 mld. euro.
La polul opus, producţia de alimente, băuturi şi tutun a beneficiat de ISD-uri de doar 217 mil. euro în 2021, cel mai recent an pentru care există date la BNR. Diferenţa e de unu la opt.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro