♦ Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante ♦ Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii ♦ În Germania, oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă ♦ În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE.

Cât de severă este penuria de forţă de muncă din Germania?

Într-atât încât unul dintre parti­dele din coaliţia de guvernare a propus relaxarea regulilor de angajare pentru străini astfel încât să nu mai fie obligatorie cunoaşterea limbii germane pentru personalul din creşe şi grădiniţe.

„Lipsa forţei de muncă bine pregătite este, poate, cel mai mare obstacol din calea creşterii economice“, a spus cancelarul german Olaf Scholz cu câteva zile înainte ca parlamentul să adopte un pachet de reforme denumit sugestiv „Legea imigranţilor cu pregătire profesională“.

Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante. Este un indicator al deficitului de forţă de lucru cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Golul se măreşte cu toate că această ţară a riscat tulburând liniştea Europei cu politica uşilor deschise aplicată în criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi Africa din 2015. Atunci, Germania a primit aproape un milion de refugiaţi, care pentru a ajunge acolo au tranzitat sudul şi estul Europei. Randamentul acestui val de oameni pentru piaţa muncii a fost mic. Astfel că Germania are nevoie în continuare de forţă de lucru.

În 2035, arată estimările, deficitul va urca la şapte milioane de muncitori dacă nu se schimbă nimic în bine.

Cu penurie de forţă de muncă se confruntă multe dintre statele europene, în special cele din Europa de Est, mai sărace şi de unde o bună parte din tineri sunt plecaţi la muncă sau să locuiască în Vest, inclusiv în Germania. În Est, până să vină pandemia mai bine decât vecinii o ducea Polonia, cea mai mare economie a regiunii, mulţumită importului de forţă de muncă, mai ales cu caracter sezonier, din Ucraina. Pe aceştia pusese ochii şi Berlinul, care crease legislaţie specială pentru a-i atrage pe piaţa germană. Iar Germania părea atât de hotărâtă să-i aducă pe ucraineni, încât Polonia s-a pregătit de un război politic cu aceasta.  Pandemia a stricat toate planurile, apoi a venit războiul din Ucraina. Bărbaţii ucraineni luptă pe front contra Rusiei. Refugiaţii ucraineni sunt mulţi, dar în cea mai mare parte sunt femei şi copii şi femei cu copii. Domeniile de activitate economică în care-şi pot găsi de lucru în Germania, Polonia şi în celelalte state unde şi-au găsit adăpost sunt limitate. În aceste condiţii, guvernul german a decis să deschidă din nou larg uşile străinilor, dar celor cu pregătire profesională din afara UE. Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii.

Legea imigranţilor cu pregătire profe­sională, ce urmează să intre în vigoare mai târziu în acest an, este întregită cu măsuri care-i încurajează pe muncitorii din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia să vină în Germania, scrie The Local.de.

Până acum, statutul lor acolo era reglementat printr-un act special, „Regle­mentări pentru Balcanii de Vest“, introdus în 2016 şi care permitea forţei de muncă din regiune să acceseze orice post, dar cu condiţia de a fi primit o ofertă de la un angajator german şi de a-i fi recunoscută în Germania calificarea profesională. Iniţial, actul ar fi trebuit să expire în 2020, dar aplicarea sa a fost prelungită până la sfârşitul acestui an, fiind considerată o politică de succes – a permis angajarea a până la 25.000 de muncitori în fiecare an.

Modificările de anul acesta fac actul permanent şi dublează numărul de oameni din Balcani care pot fi angajaţi. De asemenea, este permis accesul la orice fel de loc de muncă, fără nevoia de a face dovada calificării profesionale.

Este o veste bună mai ales pentru industria construcţiilor, unde companiile pot acum să decidă gradul de pregătire profesională şi de experienţă cerut salariaţilor din import.

Oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă. Eforturile legislative făcute de germani arată cât de mare devine concurenţa pentru muncitori străini.

În Polonia, reprezentanţii celor mai mari organizaţii ale angajatorilor din business vorbesc în cor despre nevoia tot mai acută de forţă de lucru din import, fără de care nici economia şi nici companiile nu vor putea progresa, scrie The Warsaw Voice. Însă guvernul se face că nu le aude vocile.

În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Economic Polonez. Dintre companiile mari, jumătate au apelat la muncitori străini. De asemenea, una din cinci afaceri are angajaţi ucraineni.

O analiză a firmei de recrutare Personnel Service a găsit că în Polonia muncesc aproape două milioane de străini, în principal imigranţi şi refugiaţi din Ucraina, care au acces liber la piaţa muncii locală după ce Rusia le-a invadat ţara. Firma de recrutare a tras concluzia că este posibil ca unii angajatori să nu-i mai trateze pe ucraineni ca pe străini din afara UE, categorie în care creşte ponderea oamenilor veniţi din Asia, dar şi din America de Sud.