♦ Cea mai mare parte a fondurilor europene este din „fondurile clasice”, de coeziune, şi aproape jumătate din banii europeni care ar trebui să intre în România în următorii ani ar trebui să vină de aici.

Din fondurile europene de coeziune, fondurile agricole, fondul de modernizare şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt peste 100 mld. euro pe care România îi poate accesa în următorii 5-7 ani.

Cea mai mare parte a fondurilor, aproape jumătate, vin de la fondurile de coeziune. Dintre aceştia, pentru infrastructura de transport sunt pe masă 9,5 mld. euro numai prin programul dedicat, la care se adaugă şi unii bani din programele regionale.

Aşa cum se vede, bani există şi este nevoie de ei ca de aer, pentru că bugetul României este mult prea înghesuit ca să îşi permită investiţii. De altfel, aproape toată miza pentru creşterea economică de anul acesta este la fondurile europene.

Programele regionale ar putea fi primele care produc plăţi din sesiunea 2021-2027, care a debutat practic anul acesta şi se încheie la finalul lui 2029, după doi ani de graţie în care fondurile pot fi cheltuite. De exemplu, în 2023, ultimul an pentru exerciţiul financiar multianual 2014-2020, care a avut o perioadă de graţie de trei ani, rata de absorbţie a ajuns la 70% şi este imposibil să mai fie luaţi toţi banii europeni.

Din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România are o alocare de 29 mld. euro, dintre care circa jumătate granturi şi jumătate împrumuturi la dobânzi mici, negociate de Comisia Europeană. Guvernul însă trebuie acum să renegocieze aceste fonduri şi să renunţe la investiţii în valoare de 2 mld. euro, pentru că economia a crescut  peste aşteptări, acesta fiind deal-ul cu Comisia Europeană pentru toate statele membre.

Banii europeni care sunt pe masă din politica agricolă comună (PAC) ajung la 16 mld. euro, până în 2027. Dintre aceştia, 10 mld. euro sunt plăţi direct către fermieri şi 6 mld. euro bani pentru investiţii din sectorul agricol. Fondurile agricole au, conform istoriei lor, o absorbţie care se apropie de 100%.

Fondul de Modernizare, un mecanism european despre care s-a vorbit mai puţin, are lansate două  apeluri de peste 1 mld. euro pentru mediul de business

Fondul de Modernizare este un mecanism european orientat în mai mare măsură către decarbonizarea industriei energetice şi, într-o mai mică măsură, către decarbonizare în general. În total, sunt cirac 14 mld. euro, bani care pot fi atraşi până în 2030. Dintre aceştia, aproape 10 mld. euro sunt orientaţi către energie regenerabilă, eficienţă energetică, stocarea energiei sau reţeaua energetică. Circa 4 mld. euro merg şi spre alte investiţii, dar cu condiţia ca acestea să ducă la scăderea gazelor cu efect de seră.

Oana Bâra, coordonatoarea programelor de finanţare de la BCR, a transmis către ZF cele informaţii despre cele două apeluri de proiecte care au fost lansate din Fondul de Modernizare pentru investiţii ale mediului de business.

Primul, pentru producţia de energie regenerabilă, cu o alocare de 550 mil. euro, prevede ca proiectele aprobate pot beneficia de ajutor de stat în valoare de până la 20 mil. euro pe fiecare proiect pentru producerea prin noi instalaţii de energie solara, eoliana, hidro, geotermală, biomasă sau biogaz, cu o intensitate a ajutorului de stat care poate ajunge până la 100% din costurile eligibile.

„Fiecare tip de energie are o alocare distinctă, energia solară primind cea mai mare alocare (200 mil. euro). IMM-urile (inclusiv cele noi) şi companiile mari sunt eligibile pentru finanţare în cadrul acestui apel. Principalul criteriu de acordare în acest caz este costul ajutorului de stat pe MW capacitate propus în cadrul cererii (cel mai mic cost al ajutorului de stat va primi punctajul maxim)”, a transmis Oana Bâra.

Al doilea apel este pentru energie regenerabilă pentru consum propriu, cu o alocare de 525 mil. euro. Alocarea este împărţită pentru fiecare tip de energie regenerabilă - aceleaşi şase tipuri de energie sunt eligibile - cu cea mai mare alocare pentru solar, de 360 mil. euro.

„Se aplică aceeaşi limită de ajutor de stat per proiect, de 20 mil. euro/proiect, iar criteriile de atribuire pentru proiectele care urmează să fie finanţate în cadrul acestor apeluri sunt aceleaşi cu cele menţionate mai sus. Pentru a fi eligibil în cadrul acestor apeluri, cel puţin 70% din producţia instalată prin aceste proiecte trebuie să fie utilizată pentru consumul propriu al entităţii care a propus şi implementat proiectul”, a mai transmis Oana Bâra.