Cele mai mari ponderi ale creditelor ipotecare sunt în judeţele dezvoltate. Concret, centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri.

Împrumuturile acordate de bănci în Bucureşti pentru achiziţia de locuinţe reprezintă peste 30% din totalul creditelor ipotecare, în timp ce în Ilfov procentul ajunge la circa 5%, nivelul cumulat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov fiind de 35%. În Cluj ponderea creditelor ipotecare este de aproape 6,5% din total, Timiş este la mică distanţă, cu 6,1% din ipotecarele totale, Iaşi are 4,5%, Constanţa circa 4,4%, iar Braşov figurează cu 3,75% din totalul creditelor ipotecare.

Cumulat, peste 60% din soldul ipotecarelor totale figurează la românii din 7 judeţe: Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş, Iaşi, Constanţa şi Braşov.

La polul opus, judeţele cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar sunt Harghita şi Covasna (circa 0,3% din total fiecare), potrivit datelor BNR pentru primele nouă luni din 2022.

„Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor“, susţine BNR.

Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii din judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private faţă de cei din instituţii publice, sunt câteva elemente determinante pentru dinamica creditelor acordate.

Expunerile băncilor în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială sunt importante, însumând peste două treimi din portofoliul de credite retail, adică 69%, respectiv 114,5 mld. lei în septembrie 2022, în creştere cu 7% în termeni anuali.

În plan regional, şi numărul creditelor „Noua casă“ urmează distribuţia creditului ipotecar, respectiv peste jumătate (61%, septembrie 2022) din creditele „Noua casă“ fiind acordate în judeţele cele mai dezvoltate, respectiv Bucureşti Ilfov, Cluj, Braşov, Timiş, Iaşi şi Constanţa.

„Concentrarea în regiunile dezvoltate a creditelor „Noua casă“ ilustrează necesitatea unei mai bune ţintiri a beneficiarilor programului de natură socială şi creşterii accesului la piaţa creditului ipotecar în regiunile mai puţin dezvoltate şi cu o incluziune financiară redusă“, atenţionează BNR.