Peste hotare. Ţară, ţară, vreţi business românesc?
Extinderea globală devine unul din obiectivele de dezvoltare ale tot mai multor companii locale. După o consolidare pe piaţa locală, atacarea pieţelor din regiune, din Europa de Vest sau chiar din America reprezintă următorul pas pentru a duce businessul la un alt nivel.
♦ Cine îşi mai aduce aminte de jocul copilăriei „Ţară, ţară, vrem ostaşi”? Pe scurt, jucătorul dintr-o echipă trebuia să „spargă” rândul format de adversari, iar dacă se întâmpla acest lucru, aducea echipei de unde a plecat încă un copil. Ca o paralelă între joc şi realitatea din business, antreprenorii care au pătruns pe pieţe din alte ţări au adus cu ei clienţi noi, oportunităţi de dezvoltare şi de recunoaştere a produselor „made in Ro”, într-o piaţă tot mai globală. Totuşi, prezenţa businessurilor româneşti peste graniţă este timidă. O arată cifrele, o recunosc şi antreprenorii. Cine a îndrăznit să viseze internaţional?
Extinderea globală devine unul din obiectivele de dezvoltare ale tot mai multor companii locale. După o consolidare pe piaţa locală, atacarea pieţelor din regiune, din Europa de Vest sau chiar din America reprezintă următorul pas pentru a duce businessul la un alt nivel.
Dacă primele generaţii de antreprenori au dus o luptă de creştere pe piaţa românească, tinerele generaţii aspiră la un business global încă de la început.
Deşi curaj şi ambiţie există, businessurile au nevoie de mai mult pentru a trece la următorul nivel, în special de finanţări. Din fericire, România trece prin una din cele mai bune perioade în ceea ce priveşte disponibilitatea fondurilor europene, a schemelor de ajutor de stat, dar şi a atenţiei tot mai mari pe care investitorii o acordă pieţei locale.
„România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face”, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct midcorporate & IMM, Banca Transilvania, la conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.
Totuşi, extinderea pe pieţele externe rămâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.
Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România. Pe agenda marilor companii există şi dezvoltarea peste graniţe. Un exemplu în acest sens este TeraPlast, producător de materiale de construcţii.
„După ce ajungi campion naţional este firesc
să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Noi încercăm să devenim campioni europeni. Cu siguranţă că nu vor reuşi acest lucru într-un orizont de timp foarte scurt, dar cu siguranţă avem toate şansele ca în următorii 5 ani să putem să devenim capioni pe piaţa din Ungaria. Este alegerea strategică pe care am făcut-o. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem”, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.
Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antreprenoriatului.
Domeniul IT este cel mai bine reprezentat ca ambasador al businessului românesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.
Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii industriilor să ţintească alte pieţe.
„Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreună, e natural ca, atât acţionarii de pe bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dezvoltare ca naturală”, a spus Mihai Marcu.
În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedintele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.
„Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know-how în regiune”, a completat Mihai Marcu.
Balanţă inegală. Cifra investiţiilor directe în străinătate ale companiilor născute în România arată cât de precauţi sunt antreprenorii locali în comparaţie cu „omologii” lor din ţările din regiune.
Dintr-o perspectivă pozitivă, nivelul soldului investiţiilor directe în străinătate ale românilor a crescut de şapte ori din 2013 până în 2022, potrivit datelor transmise de BNR.
Astfel, dacă în urmă cu zece ani, investiţiile directe erau de 616 mil. euro, în 2022 acestea au ajuns la 4,4 miliarde de euro.
Totuşi, companiile poloneze, de exemplu, investesc de şapte ori mai mult în afara graniţelor ţării, având un nivel de investiţii directe în strrăinătate de 28,5 mld. euro în 2022, din datele BNR.
Primele destinaţii pentru investiţiile directe în străinătate ale companiilor locale sunt Olanda, unde merg 16% din totalul de 4,4 mld. euro, Cipru, 15% din total, şi Republica Moldova, cu aproape 9%.
TeraPlast
Prima tentativă a companiei de a se extinde în afara graniţelor a fost în 2015, când a deschis o subsidiară în Republica Moldova, dar contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, motiv pentru care a renunţat la biroul de acolo. Doi ani mai târziu, compania a achiziţionat o fabrică în Serbia, pe care ulterior a vândut-o. La finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa
1,8 milioane euro.
La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distribuţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.
Compania are în plan să se extindă tot mai mult în afara ţării, fiind una din strategiile de dezvoltare ale businessului.
AROBS
Voicu Oprean a înfiinţat AROBS în 1998, o companie de software care astăzi este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Scopul iniţial pe care l-a a avut Voicu Oprean atunci când a înfiinţat compania a fost acela de a-i în ţară pe cei care ar fi vrut să plece în afară. Astăzi, compania are 1.300 de angajaţi în mai multe oraşe din România, dar şi în afara ţării. AROBS are birouri în Polonia, Ungaria, Germania şi SUA. Extinderea companiei a fost făcută şi prin intermediul achiziţiilor, cumpărând zece companii, unele chiar din afara ţării. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la circa 40 milioane de euro. AROBS a avut afaceri de 428 milioane lei anul trecut, iar următorul pas în dezvoltarea companiei este de a dubla cifra de afaceri. Obiectivul antreprenorului este de a ajunge unicorn, adică o companie a cărei evaluare depăşeşte 1 miliard euro. În prezent, AROBS are o capitalizare de 160 de milioane euro pe Bursă.
FAN Courier
Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai au pornit în 1998 o mică afacere într-un apartament din Bucureşti de curierat, livrând colete şi plicuri cu o Dacie 1300. Astăzi, cei trei sunt fondatorii liderului pieţei de curierat, FAN Courier, o companie recent intrată în clubul miliardarilor în lei. Compania are o flotă de peste 5.000 de vehicule şi venituri de peste 1,2 miliarde lei. Compania a făcut pasul în afara ţării, mergând în Republica Moldova în noiembrie 2021. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier şi-a propus să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Antreprenorii nu au în plan să îşi extindă activitatea şi pe alte pieţe, însă vor să dezvolte segmentul de trimiteri cross-border, adică să le ofere companiilor din România serviciul de transport pentru livrările în afara ţării.
„Ne-am dus pe pieţele din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia şi vom continua să ne dezvoltăm pe zona respectivă. Ne dorim în continuare să ajutăm firmele din România să poată să iasă şi pe pieţele din afară“, spunea Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, la finalul anului trecut.
Bitdefender
Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică, este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Compania are în continuare cartierul general în Bucureşti, însă a reuşit să se extinsă puternic la nivel global. Bitdefender are birouri în mai multe state din SUA, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Italia Cipru, Ţările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Austrlia, Singapore şi Indonezia. Compania s-a extins atât prin deschidere de birouri, cât şi prin achiziţii de companii din Olanda, Franţa şi Australia, iar cea mai recentă este cumpărarea companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore, tranzacţie care a avut loc în 2023.
Soluţiile Bitdefender sunt distribuite în 170 de ţări cu ajutorul a peste 20.000 de parteneri şi revânzători.
Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%. Familia Talpeş intenţionează să listeze Bitdefender pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.
Amber Studio
Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, a fost deschis în urmă cu aproape un deceniu în Bucureşti, timp în care a reuşit să îşi dezvolte businessul atât pe plan local, cât şi în afara ţării. Studioul românesc de jocuri video are birouri în Bucureşti, Botoşani, Craiova, San Francisco, Los Angeles, Montreal, Guadalajara, Kiev, Manila şi Taipei. În toamna anului trecut, compania a anunţat extinderea activităţii în două noi ţări, anume Taiwan şi Filipine.
Compania a atras în urmă cu aproape doi ani o finanţare în valoare de 20 de milioane de dolari de la Emona Capital LLP, fond de investiţii din Londra, pentru dezvoltarea la nivel internaţional. Cu fondurile atrase, Amber Studio îşi propune să facă şi achiziţii de companii, care să îi permită o extindere şi mai mare pe plan internaţional. în cadrul grupului Amber lucrează peste 1.100 de specialişti, iar la nivel naţional, compania înfiinţată în urmă cu aproape un deceniu înregistrează un număr de aproximativ 650 de angajaţi. Amber a închis anul 2022 cu afaceri de 213 milioane lei, înregistrând o creştere de peste 52% faţă de nivelul din 2021.
UiPath
UiPath este cea mai mare firmă de software fondată în România, cu vânzări de peste 1 miliard de dolari, care a reuşit în zece ani să îşi crească afacerile de 1.000 de ori. Businessul, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005, a pornit într-un apartament din Bucureşti, însă astăzi UiPath este listată la New York Stock Exchange, unde a început tranzacţionarea în urmă cu trei ani. În 2015, compania a primit prima finanţare de 1,6 milioane de dolari, fonduri care i-au ajutat pe antreprenori să extindă businessul. În acelaşi an, UiPath s-a mutat din apartamentul unde a fost fondat businessul, urmând ca acele să fie momentul de creştere accentuată a companiei.
Astăzi, compania cu ADN românesc numără 49 de birouri în SUA, Europa, Asia şi Emiratele Unite Arabe. Firma are peste 10.000 de clienţi la nivel mondial, centre de dezvoltare software şi de vânzări în toată lumea, mulţi din clienţi fiind companii din Top Fortune 500. UiPath este prima companie fondată în România care a ajuns la acest nivel.
Alexandrion
Alexandrion Group este un business fondat de Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global. Compania este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri şi are deja prezenţă în peste 60 de state.
Grupul Alexandrion are peste 100 de firme, din care 30 în România, fiind o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii. Iar cea mai recentă piaţă cucerită este cea din Japonia, acolo unde grupul şi-a lansat oficial activitatea chiar în 2023. „Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de
50 de ţări“, spunea Nawaf Salameh la Tokio, dezvăluind planurile sale ambiţioase de extindere.
5 to go
Pentru lanţul românesc de cafenele 5 to go, Ungaria a fost prima oprire de peste hotare, dar o oprire care îi va permite antreprenorului Radu Savopol să îşi pună în aplicare planul de extindere pe pieţele internaţionale.
„De fiecare dată când mă duc într-o ţară străină în care aş putea să deschid o cafenea, realizez cât de diferită este cultura cafelei, cât de diferiţi sunt oamenii. Unii nu au obişnuinţa de a merge cu un pahar de carton în mână, spre exemplu. Sunt lucruri la care nu te gândeşti niciodată“, povestea Radu Savopol la emisiunea de business ZF 15 minute cu un antreprenor.
5 to go are patru cafenele în Ungaria şi plan pentru încă două locaţii, plus o echipă locală deplastă la Budapesta pentru a sprijini demersul de extindere al masterfrancizatului de acolo. “Urmează să înfiinţăm şi o companie acolo. Dorim să operăm din Ungaria şi în ţările vecine“.
Lanţul românesc a avut şi două încercărci de a intra în Bulgaria, o piaţă cu un comportament de consum apropiat de al României, dar deocamdată nu s-au concretizat.
MedLife
MedLife este cea mai mare companie din sectorul sănătăţii private după cifra de afaceri, având un business integrat şi cu acoperire naţională. Pornind de la o clinică cu un cabinet în Bucureşti în 1996, la iniţiativa medicului Mihaela Cristescu, businessul şi-a făcut loc pe piaţă şi a început dezvoltarea, susţinută de copiii antreprenoarei – Mihai şi Nicolae Marcu. După listarea la bursa de la Bucureşti în 2016, MedLife a prins avânt pentru a marca o altă premieră pentrru un jucător local din sănătate, şi anume ieşirea în afara graniţelor. În 2019, grupul medical românesc cumpăra grupul Rozsakert Medical Center din Budapesta,
într-o tranzacţie de circa 4-5 milioane de euro.
„Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor”, spune astăzi Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife.
AD Auto Total
În urmă cu 30 de ani, în 1994, apărea pe piaţă AD Auto Total, care acoperea nevoia din piaţă de distribuţie de piese auto. Ideea a fost a antreprenorului Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autohton. După terminarea facultăţii, el s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor, iar businessul de distribuţie a pieselor auto l-a început dintr-o întâmplare. Astăzi, firma are două depozite centrale, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în cele mai mari oraşe, dar şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale. Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi vizează Bulgaria pentru următorul punct pe hartă. AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri. În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei.
Teilor
Retailerul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, împrumuta în 1998, la momentul înfiinţării, numele străzii din Piteşti pe care a apărut primul magazin. Astăzi, brandul de bijuterii de lux acoperă cu prezenţă directă străzile din zeci de oraşe, în România, dar şi în străinătate. Pe lângă Polonia şi România, compania mai e prezentă pe alte trei pieţe din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Cehia. Din 75 de magazine Teilor în total, 20 sunt în străinătate. „Pentru mine, acum cea mai mare ambiţie este să duc brandul Teilor în afară, şi mai mult decât atât, să spun că este un brand românesc”, spunea recent Florin Enache. Teilor este unul dintre brandurile româneşti cu cea mai mare prezenţă la nivel extern, focusul fiind pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe lista de obiective a antreprenorului care a pus bazele companiei se numără însă şi Dubai.
Notă: Acesta este un demers jurnalistic de analiză, nu este unul exhaustiv şi nu reprezintă un clasament.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro