Şcolile profesionale din România au avut în anul şcolar 2020-2021 un total de 25.000 de absolvenţi, adică 17% din cei peste 144.000 de absolvenţi de liceu, po­trivit INS, în condiţiile în care înainte de Revoluţie aceas­tă formă de învăţământ avea anual circa 200.000 elevi, arată o analiză realizată de Bookland.

Din cei peste 110.000 de elevi admişi în învăţă­mân­tul liceal (anul şcolar 2022-2023), peste 44.000 au fost repartizaţi la licee teh­nologice, însă puţin peste 18.000 de elevi au op­tat pentru rute de şco­la­rizare în învăţământul profesional, astfel rămâ­nând libere 23.000 de lo­curi (din cele 41.000 pre­văzute).

Analiza arată că doar 28 de judeţe au şcoli pro­fe­sionale şi licee teh­nolo­gice, respectiv 58 de şcoli în care există 400 de clase dua­le, acestea având 19 cer­­tificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenţii cer­tificaţi au rămas angajaţi în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

Situaţia din România este departe de potenţialul acesti forme de şcolarizare şi de nevoile de pe piaţa muncii, unde tot mai multe companii au dificultăţi în a găsi anumite tipuri de muncitori.

Comparativ, în Germania, ţara care investeşte masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenţilor e de 90% şi 500.000 persoane obţin anual certificatul de competenţe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces.

În Elveţia, 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind angajat comercial, lucrător socio-medical/asistenţial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecţiilor. În Austria există şi programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenţii de gimnaziu. Iar în Bulgaria sunt 159 şcoli cu clase duale şi 654 companii implicate (în comparaţie cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum).

După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărţit în 20 grupuri, apărând şi prima lege care stabilea durata studiilor în şcolile profesionale la 2 sau 3 ani.

La începutul anilor 2000, în România se introduc Şcolile de Arte şi Meserii drept formă de învăţământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenţilor de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-şi continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aceeaşi care le-a introdus, le-a şi desfiinţat.

În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învăţământul profesional dual, provocarea de a convinge companiile să contribuie financiar la formarea viitorilor angajaţi căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învăţământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obţin sub media 5 la Evaluarea Naţională din 2020, aceştia nemaiavând dreptul să se înscrie la liceu.

Sistemul de învăţământ este denumit ÇdualÈ deoarece combină ucenicia într-o companie cu învăţământul profesional într-o şcoală profesională / un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învăţământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială, precum şi contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev -părinte/tutore şi unitatea de învăţământ.

Instituţia educaţională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane şi financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână).

Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine doreşte să îşi continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competenţele de bază în egală măsură.

„De anul acesta s-a făcut un pas în faţă pentru ruta duală completă, guvernul validând şi învăţământul universitar dual, invitând instituţiile de învăţământ pre şi universitar duale să se înscrie Ð alături de UAT şi operatori economici Ð în consorţii pentru a accesa fonduri guvernamentale şi a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate. Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului“, arată analiza.

Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria uşoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate şi turism.

Prin programul „Renovare şcoli în mediul rural“, în 2020-2022, Asociaţia BookLand a renovat şi dotat 67 de instituţii de învăţământ din zona rurală.

„Acum 3 ani, când am început să renovăm şcoli în mediul rural, nimeni nu ne dădea nicio şansă. Companiile ne priveau cu suspiciune şi aşteptau să vadă primele rezultate înainte de a se implica. Am stăruit, am convins, am început să facem rost de primele materiale de construcţii şi primii bănuţi pentru plata manoperei şi, uşor-uşor, am ajuns la 67 de şcoli în aproape toată ţara. În 2023 vom renova încă minimum 8 şcoli în ultimele judeţe rămase neacoperite. Un vis la fel de nebun poate părea şi primul Campus Preuniversitar Dual din mediul rural pe care vrem să-l inaugurăm în 2024, însă, ştim că acolo unde este voinţă se găseşte şi o cale“, a spus Mihaela Petrovan, Preşedinta Asociaţiei BookLand .

Bugetul Ministerului Educaţiei pentru anul 2023 va fi de 32,5 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor, respectiv 3,2% din PIB potrivit ministrului Ligia Deca.